Mamaliga mamii noastre de semianalfabeti cultivati!

Din lipsa de ocupatie sau din prea mult spatiu în vasta lor cutie craniana, generat de lipsa de neuroni, niste indivizi suspect de destepti din Comisia Europeana au realizat, nici ei nu ar putea explica în ce fel, un studiu care  încearca sa demonstreze ca 40% dintre români întâmpina dificultati atunci când trebuie sa scrie sau sa citeasca.

Cum s-a ajuns la aceasta „înteleapta†concluzie? Comisia Europeana a scremut si apoi a analizat progresele înregistrate în învatamânt în mai multe state europene. (Ma întreb: oare acest studiu sa vina în urma directivelor licuriciului de peste ocean, deoarece si ei, mai nou, sunt foarte interesati de învatamântul românesc si de legile din acest domeniu?) Datele obtinute de ei ar arata ca 40 % dintre români au dificultati atunci când scriu si citesc. Asadar, aproape jumatate din tara este semi-alfabetizata! Iar în contra-partida, numai 17% din populatia din Occident are dificultati cu lectura, scrisul si socotitul, asa reiese din observatiile lor. si, asa cum privesc ei spatiul balcanic, bineînteles, din studiu nu putea sa lipseasca Bulgaria, care la capitolul statistici ar sta mai rau decat noi: 41% din populatia Bulgariei scrie si citeste greu.
Sa fie oare chiar asa? Sau, în întelepciunea lor, cei care au realizat studiul nu prea stiu cum stau lucrurile cu geografia si au încurcat regiunile? Se pare ca s-au saturat de mamaliga româneasca si acum ea e de prost gust pentru rafinatele lor meniuri „culinar-economiceâ€? Acum, fie vorba între noi, îi stim foarte bine pe „europenii civilizatori†care ne viziteaza tara ca ei penduleaza , când e vorba de România, inevitabil, între termenul de „rromi†si Draculaâ€. Atât. Acum, serios vorbind, oricât am avea si noi vina noastra, nu e admisibil ca un strain sa nu se informeze mai mult, atunci când se hotaraste sa vina într-un spatiu geografic anume, despre acel loc si sa traiasca doar din stereotipii de „tate†europene. Dar nu asta îi intereseaza pe ei (sa cunoasca real situatia) ci doar sa caute motive pentru a le întari prejudecatile. Acesta ar fi un aspect al capacitatii reduse de informare a celor care încearca sa construiasca un sistem de gândire pornind de la haosul din mintea lor. Ca sa nu amintim de pedofilii, criminalii si spagarii europeni arestati în România sau aiurea prin tara. Sigur, pentru ei, acestia sunt „elemente disparate†si nu trebuie generalizate la nivelul întregii tari respective. Dar când un român face vreo „boroboata†peste granita, suntem imediat amendati.

Analfabetii nostri, mai alfabeti decât ai lor…

Revenind la studiu sunt convins ca ei au cules aceste date din unele zone ale tarii, alese cu predilectie când vor sa dovedeasca o anumita trasatura a românilor si au generalizat-o la nivelul întregii Românii. Asa s-a întâmplat si când un ziar elvetian a venit la Cluj, anul trecut, cu ocazia meciului dintre CFR si Basel si au fotografiat Pata Rât, inflamând, apoi, în stiri de senzatie despre români si nivelul lor de trai si apartenenta la o anumita etnie majoritara. Acesta e mersul lucrurilor în perceptia României în Uniunea Europeana (si îmi permit sa generalizez caci situatiile de acest gen au fost prea multe -vezi Italia, Franta- si prea repetate). De ce nu apar aceste stupizenii, practic imposibil de demonstrat la nivelul unei întregi tari, decât dupa ample si firesti studii sociologice, nu e greu de înteles… Ei ne furnizeaza banii si apoi ne flutura planuri „cincinale†în toate domeniile, pe care trebuie sa le îndeplinim întocmai si la timp si studii despre cât de prosti suntem. si suntem, daca punem botul la asa ceva.
Pe de alta parte, eu am avut ocazia sa ma întâlnesc si sa stau de vorba cu multi tineri din toata Europa, fie „‘telectualiâ€, fie simpli agricultori si, sincer, m-am speriat de nivelul lor de cunostinte, în ceea ce priveste cultura lor generala. Nu cunosteau expresii ale propiilor limbi (si aici vorbim de studenti) nu cunosteau personaje ale literaturii sau culturii din spatiul în care proveneau si ce sa mai vorbim cunostinte din alte culturi. Ceea ce cunosteau era „praful de pe tobaâ€. Cu alte cuvinte, mestecau aceleasi chestiuni „epidermice†de o banalitate înfricosatoare. În rest, preferau sa taca. stiau ei de ce. Un lucru e garantat. Daca s-ar face, pe bune, un studiu asemanator cu tinerii din tarile europene ca Franta, Anglia, Italia, de exemplu, procentul de semianalfabeti ar fi mai mare ca cel presupus anuntat la noi de catre cei din Comisia Europeana.
Oricum, ar fi bine, din partea noastra, sa nu mai dam crezare „cârceilor† din mintile statisticienilor europeni, caci, de cele mai multe ori, fie nu oglindesc în mod real situatia de la noi, dintr-un domeniu sau altul, fie sunt prea îndoctrinati cu prejudecati de tot felul pentru a mai putea vedea unde se situeaza ei. În mai toate studiile si documentele lor, România ocupa un loc codas. Acesta poate fi un semn clar ca nu ne-am „simtit†si noi sa fim mai darnici în anumite privinte si sa le umplem golul de cultura cu hârtii cu text mai putin dar cu mai mare valoare economica.