Binecuvântarea izvoarelor sărate la Ideciu

Situată la doar 5 kilometri de Reghin, localitatea Ideciu de Jos este atestată documentar din anul 1319. Stațiunea balneară locală, situată la 365 m altitudine, este vestită pentru izvoarele de apă sărată concentrată, pentru Lacul sărat și pentru nămolul terapeutic. Potențialul turistic al zonei nu este încă exploatat pe cât o merită, dar primii pași în acest sens sunt evidenți.

În primele decenii ale secolului trecut, Ideciu de Jos era cunoscut în întreaga Transilvanie de Nord. Și în prezent continuă să fie o stațiune balneoclimaterică de interes zonal foarte apreciată, cu ape clorurate hipertonice, utilizate pentru balneație în aer liber, în cură externă, și nămol terapeutic, indicate tratării unor deficiențe ale aparatului locomotor.

Din parcul atât de apreciat în trecut, ce-și întindea umbra răcoritoare în zilele dogorâtoare ale verii pe dealurile din apropiere, în prezent au rămas doar câțiva arbori. Pe vremuri, pe dealul estic de lângă ștrand se afla un restaurant cu o terasă mare, unde vara un taraf țigănesc întreținea atmosfera. Alături de bazinele de înot se aflau vane cu apă sărată caldă, folosite tot în tratarea afecțiunilor reumatice.

Gloria unui complex balnear

Complexul balnear a fost proprietatea comunei până în 1912, an din care a fost preluat de o persoană din Reghin. Până în anul 1930, lângă băi se afla un alt restaurant, cu o sală de dans, unde se țineau baluri și alte festivități, clădire ce a ars complet împreună cu dependințele ei. În jurul băilor, câțiva întreprinzători din Reghin au construit vile unde veneau să-și petreacă zilele însorite (vilele “Rösler”, “Cloos” și “Teutsch”). În duminici, tinerii petrecăreți mergeau în grupuri la băi unde se distrau în felul lor. Din fântâna acoperită curgea o apă sărată clară ca sticla, pe care țăranii o duceau în vase din lemn pentru a o folosi la sărarea alimentelor, iar toamna la murarea castraveților și a verzei. Fântâna, proprietatea comunității, era în responsabilitatea unui angajat, așa numitul ”paznic al sării”, acesta nepermițând accesul străinilor acolo. Pe raza localității Ideciu de Jos, mai apar cateva izvoare cu apă sărată, din care doar două, cu debite mai mari, au fost amenajate prin ridicarea în jurul lor a unor construcții tip încăpere din lemn, pentru a proteja izvoarele de diverși factori poluatori. Aceste izvoare alimentează și bazinele ștrandului aflate în apropiere.

Băile pensionarilor

Pe dealul pe care se află Căminul Pensionarilor există alte patru lacuri cu apă sărată, dintre care trei au comunicare temporară în sistem cascadă, aflându-se la nivele diferite. Lacurile se folosesc pentru băi și tratament cu nămol. Din lacul inferior se pompează saramura pentru băile pensionarilor, în acest scop funcționând câteva motopompe. Cel de-al treilea lac sărat este mai mic și se află în dreapta fântânii principale (nr.1), fiind separat de curtea Căminului Pensionarilor printr-un gard de beton. Am aflat că în urmă cu câțiva ani s-a avut în vedere alimentarea fântânii din apropiere cu apa acestui lac dar s-a renunțat la proiect. Accesul la cele patru lacuri este permis numai cu acordul administrației căminului, însă am remarcat faptul că dinspre drumul județean 154A, ce duce spre Ideciu de Sus, există o potecă pe unde oamenii, îndeosebi bătrâni, merg la aceste lacuri pentru băi și cură cu nămol.

Adriana BĂ‚DULESCU