Creiere de bani gata (I)

De câțiva ani, un nou gen de afaceri a apărut pe piața mureșeană: învățământul particular. Nu ne referim la învățământul superior, cu probemele sale binecunoscute, ci la cel preșcolar și primar. La nivelul întregului județ sunt înregistrate 16 instituții particulare, dintre care doar șase sunt specializate pe nivelul preșcolar. Două se ocupă și de clasele I-IV, restul fiind școli liceale și postliceale.    
Dai un ban,
dar stai în față
La grădinița și școala particulară “Omega” din Tg. Mureș, lucrurile se desfășoară după standarde europene. O clădire de ultimul răcnet găzduiește 125 de copii proveniți din familii cu venituri mult peste medie, cu un program care variază în funcție de cât pot plăti părinții. Adică, pentru programul “standard”, de la 8 la 12, părintele scoate din buzunar 30 de euro. În preț sunt incluse manualele, materiale didactice de calitate, rechizite și tot ce au nevoie puștii. Nici nu se mai pune problema de fondul clasei. Pentru părinții foarte ocupați sau care au nevoie de liniște, există varianta programului prelungit, de la 8 la 17. Copiii rămân după ore și trag un pui de somn, după care sunt ajutați de învățători să-și facă temele. Pentru cei care aleg să mănânce la “locul de muncă”, taxa se majorează cu 25 euro, dar copiii nu mai sunt nevoiți să-și aducă de acasă pachețelul cu mâncare. Nu se gătește în cadrul școlii, fundația având un contract cu un restaurant, iar mâncarea vine la timp. Dacă doresc, copiii își pot lua mîncarea acasă, iar în acest mod află și părinții pe ce au dat banii. Există două variante de studiu: în română sau în maghiară, dar în ambele opțiuni, cu limba engleză intensiv. Pentru cei care doresc, se organizează cursuri de șah, sporturi de tot soiul sau se studiză mai multă informatică ori engleză. Cadrele didactice sunt alese pe sprânceană în urma unui interviu dur, dar avantajele, în special materiale, sunt pe măsură. Afacerea nu este atât de profitabilă pe cât pare, pentru că întreg profitul este reinvestit în modernizarea spațiului. În plus, cheltuielile sunt mari, iar datoriile încă mai figurează în bilanțul contabil.
Reghinul creează
campioni
La nivelul Reghinului, cea mai cunocută unitate de învățământ particulară este Gimnaziul “Mirona”, care este finanțată de grupul de firme Gliga. Instituția găzduiește 135 de copii, în două grupe la grădiniță și clasele I-V. Actualul sediu a fost construit acum patru ani, iar ca să ajungă la stadiul de astăzi au fost investiți 300.000 euro. Gimnaziul se axează pe pregătirea artistică a copiilor, în sensul că există un program intensiv de dans sportiv, la care participă inclusiv profesori din Italia și Germania. Urmările orelor de dans nu au întârziat să apară. Astfel, la concursurile naționale dar mai ales internaționale, școala s-a remarcat obținând locuri dintre cele mai bune. La nivel național, 8 din 10 campioni și-au făcut “ucenicia” la Reghin. Deocamdată valoarea copiilor din punctul de vedere al cunoștințelor acumulate, nu poate fi “demonstrată” oficial, deoarece abia din anul acesta gimnaziul va participa la olimpiadele școlare. Din păcate, faima adusă în primul rând României de dansatorii reghineni, nu influențează în nici un fel gimnaziul din punct de vedere financiar, în sensul că de la stat nu vine nici un leu. Deși taxa de școlarizare se ridică la 1.800.000 pe lună (în care este inclusă inclusiv masa), doar 35%-40% din costuri sunt acoperite din taxa de școlarizare, restul fiind suportate de grupul de firme Gliga. Planurile de viitor includ extinderea activității, în sensul completării ciclului de învățământ cu clasele
V-VIII. Pentru că spațiul actual nu este suficient, s-a început construcția unei alte clădiri, în care s-au investit până acum 300.000 euro.
Sighișoara, încă
la nivel de copii mici
În orașul medieval, afacerile au început după 1999, dar nu există decât grădinițe particulare. La “Pinochio”, activitatea se desfășoară într-un spațiu relativ restrâns, nefiind decât 26 de copii. Directoarea grădiniței, Adriana Grabcev, a estimat investiția inițială în jurul sumei de 20 milioane lei (în 2000). La o taxă de 1.400.000 pe lună, copii sunt familiarizați cu engleza sau germana. Remarcabilă este prezența medicului, care îi consultă pe cei mici cel puțin de două ori pe săptămână. Se pare că nici aici profitul nu este unul remarcabil, 99% din banii obținuți fiind reinvestiți, în special pentru înlocuirea echipamentelor uzate. Totuși, directoarea ne-a declarat că, din ceea ce rămâne după tragerea liniei, se poate trăi decent. “Sophie’s Kindergarten” completează din 1999 peisajul grădinițelor sighișorene. Cu 35 de copii (grupe de engleză sau germană), la o taxă de 1.100. 000/ lună, grădinița are ca surse financiare suplimentare sponsorizările fabricilor sighișorene. Ambele instituții au probleme cu numărul mare de cereri, care îl depășește pe cel al locurilor disponibile.

“Noi sprijinim învățământul privat, care este o alternativă la învățământul de stat. Nu împiedicăm inițiativa celor care vor să-și deschidă unități private dar este important să se meargă pe ideea de calitate. Cât despre implicarea inspectoratului, avem obligația de a realiza inspecții, evaluări. Succesul învățământului privat depinde în mare parte de opțiunea părinților, în sensul că dacă ei vor, și au încredere în calitatea acestui tip de învățământ, își vor înscrie copiii la școli private.”
(Ștefan Someșan,
inspector școlar general)