Miza alegerilor din 6 iunie

Revista Capital a publicat un amplu material privind miza, în creştere, a alegerii viitoarelor structuri ale administraţiei publice locale. Practic, cine „pune mâna” pe puterea locală în acest mandat, va avea la dispoziţie sume infinit mai mari pentru investiţii, putere decizională şi, evident, răspunderi mult mai serioase.  

Conform Revistei Capital „Anul acesta, alegerile locale au fost luate în serios de toate partidele importante. În loc să mai fie, ca până acum, doar o repetiţie pentru scrutinul parlamentar şi cel prezidenţial, votul pentru primari şi consilieri se dovedeşte din ce în ce mai important. Una dintre cele mai evidente probe este aruncarea în luptă a numelor grele. În oraşele mari candidează acum miniştri, şefi de formaţiuni politice şi numeroşi parlamentari.”

Lupta titanilor

Exemplele în acest sens sunt extrem de clare chiar şi în judeţul Mureş: Kelemen Attila – şeful grupului parlamentar al UDMR din Camera Deputaţilor şi preşedintele UDMR Mureş a fost aruncat în lupta directă cu Dorin Florea, actualul primar, pentru şefia administraţiei târgumureşene. Dacă privim în curtea Primăriei Cluj Napoca, îi vedem pe ministrul Ioan Rus – Ministerul Administraţiei şi Internelor, luptându-se cu Emil Boc – vicepreşedinte al PD şi unul dintre cei mai importanţi oameni ai opoziţiei. Iar la Bucureşti se luptă “greuceanul” PD, Traian Băsescu, cu “greuceanul” PSD, Mircea Geoană. Iar exemplele ar putea continua cu aproape fiecare judeţ şi municipiu-reşedinţă de judeţ.

Strategii politice

În sprijinul acestei strategii vin cel puţin două principii majore de calcul – unul electoral şi unul economic. Cel electoral se referă la faptul că fiind la cârma unei comunităţi locale, un primar sau preşedinte de Consiliu Judeţean poate influenţa mai uşor votanţii spre opţiunea politică pe care o reprezintă. Calculul economic se rezumă la bugetele în creştere ale Primăriilor şi Consiliilor judeţene, bugete care se îngraşă de la un an la altul din două surse: descentralizarea administraţiei şi întărirea puterii locale, dar şi participarea tot mai activă a Uniunii Europene cu finanţări pentru proiectele de dezvoltare zonală.

Prima măsură care va avea un efect pozitiv direct asupra bugetelor locale, potrivit secretarului de stat din Ministerul Finanţelor, Gheorghe Gherghina, va fi pusă în practică încă de anul acesta. Aproximativ jumătate din impozitul pe profit (adică 24.000 de miliarde de lei sau 600 de milioane de euro în 2004) ar putea suplimenta serios bugetele locale. Conform unui calcul prezentat de Revista Capital, în cazul Bucureştiului, această măsură s-ar traduce într-o dublare a bugetului Consiliului General al Municipiului Bucureşti. O a doua măsură aşteptată este rambursarea unei cote de 10% din taxa pe valoare adăugată (TVA) către bugetele locale. Dar asta nu e totul.

Banii Europei

La dispoziţia primarilor se vor afla din ce în ce mai multe fonduri europene. ISPA, SAPARD, PHARE, toate aceste programe pre-aderare oferă finanţări generoase pentru proiectele administraţiei locale. Din păcate, la acest capitol primarul Dorin Florea a fost „apă sfinţită” timp de patru ani. El nu a reuşit să atragă nici o sumă serioasă spre Târgu Mureş, ceea ce denotă o slabă preocupare pentru acest domeniu din ce în ce mai important.

Anual, e vorba de mai mult de 300 de milioane de euro, iar suma ar trebui să crească semnificativ dacă România va fi primită în UE. Nu în ultimul rând, un rating de ţară mai bun coroborat cu un buget mai mare le va permite edililor să poată împrumuta mai uşor şi mai mult. Aşadar, fie că va fi vorba de credite bancare, fie că vor emite obligaţiuni, fie că vor apela la fondurile suplimentare pomenite mai sus, ei vor putea finanţa din ce în ce mai multe proiecte şi, în concluzie, vor avea şanse să rezolve o bună parte din problemele alegătorilor. Ceea ce, în mod logic, le va creşte şansele la scrutinul din 2008. 

Directorul general executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Mureş, Lucian Savu: “Până acum, exemplu concret 2003, se întorceau la bugetele locale prin mecanismul de transfer pentru echilibrarea bugetelor locale şi subvenţii pentru energia termică circa 48-50 % din următoarele venituri de la bugetul de stat: (1) TVA – sume care au fost repartizate pentru finanţarea învăţământului şi în special a salariilor şi burselor, respectiv pentru finanţarea Centrelor de consultanţă agricolă; (2) impozitul pe veniturile din salarii – o cotă aproximativă de 63%; şi (3) impozit de profit care a fost redistribuit spre subvenţiile pentru energia termică.

Dacă aceste cote repartizate către bugetele locale se vor majora, faceţi singuri un calcul: pentru 2004 prognozăm încasări de 3-4.000 miliarde din care 10% reprezintă 3-400 de miliarde în plus. Este totuşi o sumă importantă.”