Secrete murdare

Riscul producerii unui atentat

al-Qaeda pe teritoriul României

a crescut simțitor ca urmare

a dezvãluirilor fãcute de presa americanã, potrivit cãreia

CIA are închisori secrete

în estul Europei, în care sunt deținuți membri ai rețelei

lui Osama bin Laden.

Deși Guvernul României a dezmințit existența unei astfel de locații în țara noastrã, organizația Human Rights Watch este convinsã cã guvernul SUA transportã suspecți de terorism în locuri secrete din România pentru interogare. În aceste condiții, experții în contraterorism susțin cã România poate deveni oricând ținta unei posibile operațiuni de represalii din partea teroriștilor islamici.

Suspiciunile privind deținerea de cãtre statul român a militanților teroriști au apãrut dupã ce cotidianul Washington Post a publicat un articol în care susține cã CIA a înființat, dupã atentatele de la 11 septembrie 2001, o rețea secretã de închisori pe teritoriile mai multor țãri din estul Europei sau din alte zone, pentru ascunderea și interogarea unor membri de frunte ai rețelei al-Qaeda. Sistemul în cauzã este format din facilitãți instalate, de-a lungul timpului, în opt țãri, între care Thailanda, Afganistan și o serie de democrații din Europa de Est, alãturi de un mic centru în cadrul închisorii de la baza americanã din Guantanamo Bay.

Potrivit informațiilor furnizate de ofițeri activi și în retragere ai CIA, existența și amplasarea centrelor de detenție, numite “locații negre”, sunt cunoscute numai de câțiva oficiali din SUA, precum și de președintele și un mic numãr de ofițeri de informații de rang înalt din fiecare țarã care gãzduiește penitenciarele secrete. La solicitarea unor înalți oficiali americani, Washington Post nu a publicat numele țãrilor est-europene implicate în programul secret.

Dezmințirile fãcute de țãrile respective referitor la implicarea în rețeaua locațiilor secrete nu au reușit sã risipeascã pe deplin bãnuielile care planeazã asupra complicitãții lor cu Statele Unite. Astfel, organizația Human Rights Watch a acuzat guvernul SUA cã transportã suspecți de terorism în locuri secrete din România și Polonia pentru interogare. Mai mult, ministrul de interne din Republica Cehã a declarat cã a respins în urmã cu o lunã o cerere a SUA de instalare pe teritoriul sãu a unui centru de detenție pentru prizonieri de la Guantanamo. Surse apropiate serviciilor cehe de informații au precizat însã cã demersuri similare fãcute pe lângã alte țãri din Europa de Est au avut mai mult succes.

Torturi peste ocean

Ideea deținerii teroriștilor într-o rețea secretã de penitenciare a apãrut imediat dupã atentatele din 11 septembrie. Pânã atunci, planul Casei Albe era de a-i aduce pe liderul al-Qaeda și pe adjuncții sãi în fața justiției americane. La șase zile dupã atacurile de la New York și Washington, președintele Bush a semnat un ordin prin care autoriza CIA sã-i ucidã, sã-i captureze și sã-i deținã pe membrii al-Qaeda oriunde în lume.

Cum izolarea prizonierilor în închisori secrete era ilegalã în Statele Unite, oficialii Casei Albe s-au gândit sã plaseze suspecții teroriști în vapoare aflate în apele internaționale. Ideea a fost abandonatã din rațiuni de securitate și logisticã. Ofițerii CIA s-au gândit apoi la un amplasament de genul insulei Alcatraz, dar varianta trimiterii militanților al-Qaeda pe insulele din lacul zambian Kariba a cãzut din cauza condițiile sanitare proaste.

Negãsind o soluție pe termen lung, CIA a fost nevoitã sã improvizeze. Sutele de prizonieri capturați în urma rãzboiului din Afganistan au fost înghesuiți în containere metalice amplasate într-un colț al bazei aeriene de la Bagram, care a fost înconjuratã cu o rețea de sârmã ghimpatã. Dupã ce a primit câteva zeci de milioane de dolari din partea Congresului, CIA a înființat un centru de detenție într-o veche fabricã de cãrãmizi de lângã Kabul. Penitenciarul a fost însã subiectul unui scandal internațional în anul 2002, ca urmare a decesului unui tânãr deținut, obligat de un ofițer CIA sã stea dezbrãcat toatã noaptea, pe betonul rece. Drept urmare, închisoarea a fost mutatã în interiorul bazei aeriene de la Bagram.

La mijlocul lui 2002, CIA a semnat acorduri de înființare a unor locații secrete în Thailanda și într-o țarã est-europeanã. De asemenea, un mic centru de detenție a fost deschis în închisoarea de la Guantanamo Bay. CIA plãnuia sã transfome centrul într-o facilitate ultramodernã, care sã funcționeze independent de militari, dar în momentul în care tribunalele americane au început sã se se intereseze de soarta deținuților, Agenția s-a retras din schemã. Din acest moment, oficialii CIA au direcționat în cel mai mare secret o parte din suspecții teroriști spre facilitãți aflate în țãrile est-europene. Se estimeazã cã, în prezent, circa 30 de membri importanți ai rețelelor teroriste islamiste sunt închiși în rețeaua secretã de penitenciare, iar alți 70 de deținuți, considerați mai puțin importanți, au fost transferați serviciilor de informații strãine. Practic, nu se știe nimic despre cine se aflã în respectivele închisori, pentru câtã vreme și ce metode de interogare sunt aplicate.

În așteptarea represaliilor

Temerile privind soarta deținuților sunt cu atât mai mari cu cât se cunosc abuzurile comise de armata americanã asupra prizonierilor deținuți în Afganistan, în Irak și la baza militarã de la Guantanamo Bay. Amploarea cruzimilor a obligat Senatul SUA sã interzicã “tratamentul inuman sau degradant” aplicat suspecților aflați în custodia autoritãților americane, indiferent de cetãțenie sau locul de detenție. Refuzul CIA de a rãspunde întrebãrilor Congresului referitoare la condițiile în care sunt ținuți captivii a contribuit la amplificarea îngrijorãrii grupurilor de apãrare a drepturilor omului privind practicile de detenție și interogare CIA, mai ales cã vicepreședinte Dick Cheney și directorul CIA, Porter Goss, au solicitat Congresului sã aplice o excepție în cazul cadrelor CIA. Se știe cã anchetatorii CIA de peste ocean au primit dreptul de a folosi așa numitele “tehnici avansate de interogatoriu”, unele dintre acestea interzise de convenția ONU și de legile militare SUA. Metodele de anchetã includ, printre altele, așa-numita “scufundare în apã”, în cursul cãreia deținutul este fãcut sã creadã cã va fi înecat. Potrivit experților în drept internațional, astfel de practici de internare și interogare sunt considerate ilegale pe teritoriul țãrilor est-europene care gãzduiesc suspecți teroriști.

Aceste state au semnat “Convența Națiunilor Unite împotriva Torturii și a altor Tratamente sau Pedepse Crude, Inumane sau Degradante”, la fel cum au fãcut și Statele Unite. Ironia cea mai mare constã în faptul cã CIA a ajuns sã comitã acte ilegale pe teritoriul unor democrații care au îmbrãțișat domnia legii și drepturile omului dupã zeci de decenii de dominație sovieticã. Și mai trist este faptul cã demersurile Statelor Unite de a-și rezolva treburile murdare departe de teritoriul american va transforma țãrile est-europene în ținte ale unei posibile operațiuni de represalii din partea teroriștilor. Aviz România!

Ioan BUTIURCÃ