Munca la negru in agricultura mureseana
Castiga cu jumatate peste salariul mediu pe economie, primesc doua sau chiar trei mese pe zi, cafea si tigari. Fie ca sunt platiti sa coseasca, sa stranga fanul sau sa capaleasca ori pentru alte munci agricole, zilierii fac bani frumosi de pe urma celor care nu au timp, putere sau chef sa-si lucreze singuri pamantul
Fenomenul muncii la negru este din ce in ce mai accentuat si da in continuare batai de cap autoritatilor. A fi zilier si a folosi zilieri in munca pe camp este un avantaj atat pentru cei care muncesc cu ziua, cat si pentru cei care scot banii din buzunar, in cazul in care este vorba de ferme mari si nu de ferme de subzistenta sau de gospodarii agricole.
|n zona de campie este la moda folosirea zilierilor mai ales toamna, la cules sau carat recolta, atunci cand “mocanii” coboara cu carutele si caii de tractiune de la munte. “Majoritatea is din Bistrita. Vin si stau cateva saptamani, ne ajuta sa caram tuleii, sfecla, cucuruzu. Dorm in fanar. Le dam mancare, cafea, tigari si poate niste bani sau daca nu, graunte. ~stia vin toamna. Nu putem sa nu le cerem ajutoru’ ca ei vin cu carute si noi nu avem tati. Cine nu are, cheama mocanii”, povesteste tanti Viorica din satul Valeni.
Preturi
in functie de munca
De la an la an preturile pentru munca pe camp cresc cu cate 4-5 lei. Anul acesta pentru o zi de sapa, cei care au nevoie de ajutor vor scoate din buzunar 25 lei pentru fiecare zilier. Pe langa bani, acestia mai primesc bautura, mancare si cafea. “Ziua de capalit incepe la 7 dimineata cu o cafea. Fara cafea nu porneste nime’ la munca. Capalesc pana la 10 cand se pun la umbra si mananca ceva. Apoi la amiaza, pe la 1-2, cand sorele ii mai sus pe cer, se pun la umbra, manca iar si se hodinesc un ceas. Apoi lucra pana sara la 6-7”, spune Lucretia Florea din satul Saulita.
Pentru cei care merg la coasa banii sunt mai multi, dar si efortul este mai mare pentru ca ziua de munca incepe la 5 dimineata atunci cand iarba are roua pe ea si se taie mai usor. Cosasii primesc acelasi tratament, caefeaua de dimineata, pachetul de tigari si doua mese pe zi, dar banii sunt mai multi, intre 45 si 50 de lei pe zi de lucru. Cei care merg la intors la fan, la strans sau la imprastiat balegar sunt platiti mai putin, dar nici efortul nu este destul de mare si munca se poate face mai repede.
Cat iti scot
din buzunar zilierii
Pentru o parcela de trei hectare de porumb, care necesita sa fie sapata in doua zile, este nevoie de aproximativ zece zilieri. Asta ar insemna o cheltuiala pe zi de 250 de lei noi, fara mancare, cafea, bautura si tigari. Pentru a termina treaba este nevoie insa de doua zile de munca, deci de 500 lei. Daca sunt capaliti de doua ori, se ajunge deja la 10 milioane de lei vechi numai pentru 3 hectare de cultura. Pentru coasa este vorba de si mai multi bani, dar acolo nu este nevoi de 10 oameni, numai in cazul fermelor mari care isi permit sa-i plateasca. |ntr-o luna de 30 de zile, daca excludem sambata si duminica, raman 20 de zile lucratoare, din care, daca ploua in 5 zile, raman 15. Daca un zilier ar munci la capalit 15 zile dintr-o luna, ar putea castiga 375 de lei, fara mancare, bautura, cafea si tigari pe care le-ar primi gratuit. Cosasi ar depasi in cele 15 zile suma de 600 lei, adica cu aproape jumatate peste salariul mediu pe economie.
Campania de controale în domeniul agriculturii, începe in fiecare an în luna mai si dureaza pana la sfîrsitul lunii octombrie. Datorita lipsei de informatii, dar si faptului ca, în general, în agricultura se foloseste munca zilierilor, acest domeniu este unul în care munca la negru este foarte frecvent întalnita, de aici si nevoia unui control permanent. Campania dureaza din primavara pana in toamna pentru ca dupa semanat, pe la mijlocul lunii mai incepe capalitul, oamenii care au lucerna si otava au de cosit, iar mai apoi de intors si adunat fanul. Capalitul se face de doua trei ori, in functie de cata buruiana exista in cultura si in functie de vreme. Apoi in toamna incepe culesul, iar zilierii au din nou treaba. Nevoia de a strînge recolta cat mai repede determina multi fermieri sa apeleze la ajutorul unor zilieri, fara a mai încheia contracte de munca. Daca problema zilierilor ar fi fost rezolvata, fenomenul muncii la negru ar fi fost mult mai restrans în agricultura. De aceea Inspectoratul teritorial de munca face controale in fiecare an. Legea privind autorizarea agentilor de munca temporara a intrat în vigoare înca de la 1 septembrie 2004, dar nu poate fi aplicata pentru ca nu au fost publicate în Monitorul Oficial normele metodologice.
Preturi pentru o zi de munca la camp:
4 intors sau strans fan: 15 lei
4 imprastiat gunoi: 20 lei
4 capalit: 25 lei
4 cosit: 45-50 lei
Anul trecut in zona Reghinului, fermele pomicole au fost amendate pentru angajarea de muncitori zilieri la negru si fara contract. Chiar daca ITM-ul si-a facut datoria, fermierii si detinatorii de ferme se scuza spunand ca nu au cum sa vaca contracte de munca pe o perioada determinata pentru cei cere vin la cules de fructe cu ziua, pentru ca nu se stie daca vor veni pe toata perioada de recoltare sau numai o zi doua, asa ca este mult mai usor si mai rentabil sa fie platiti la zi si fara alte obligatii contractuale sau de alt gen care i-ar putea incurca pe patroni.
Sorina SZAKACS