Mureșul are nevoie de strategie pe Sănătate

Cotidianul Zi de zi și Ziarul de Mureș au inițiat seria de întâlniri cu diverse personalități mureșene din diferite domenii de activitate într-un serial prin care urmărim să vedem care sunt proiectele și strategiile pe următorii 10 – 15 ani în județul Mureș. În 20 ianuarie, am început cu tema „Sistemul public de sănătate, UMF și Sistemul privat de sănătate”.

Reporter: Ce ne-am putea aștepta să se întâmple în sistemul mureșean de sănătate, în următorii 10-15 ani?

Ladislau Schwartz, directorul Spitalului Clinic Județean Mureș: În primul rând consider că sistemul nu este bine organizat. Nu se pune baza clară pe furnizare de servicii și de plătire a acestor servicii. (…) Soluția mea pe care o văd este că, Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie scoasă de sub tutela Ministerului Sănătății și pusă în subordinea unei comisii parlamentare, fie din Camera Deputaților, fie din Senat, o comisie de sănătate care să-i controleze activitatea.

Radu Crișan, președintele Casei Județene de Asigurări de Sănătate Mureș: “Din informațiile neoficiale pe care le avem, se mai deschid vreo șase spitale, din care două și-au exprimat deja intenția de a intra în relație contractuală cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate. Deci, în 2010 vom avea un buget care în cel mai bun caz va fi la fel cu cel din 2009, numai că de data aceasta se va împărți la 21 de spitale. (…) Bugetul este oarecum în concordanță istorică cu numărul de pacienți tratați.”

Florin Buicu, fost director al Direcției de Sănătate Publică Mureș: În județul Mureș se adună 1.500 de miliarde de lei vechi și se cheltuiesc 5.000 de miliarde de lei vechi.

Mihai Poruțiu, fost președinte al Casei Județene de Asigurări de Sănătate: Bugetul pentru județul Mureș se alocă după ureche. După istoricul pacienților tratați. Aici e greșeala sistemului. Banii se alocă după ureche. Nu are legătură nici cu istoricul, nici cu pacienții de pe listele de așteptare, ci doar cu serviciile oferite. Ar fi nevoie ca la nivelul Ministerului Sănătății, sau al Colegiului Medicilor să se definească exact ca în occident acele caiete de bună practică. Totul ar deveni dintr-o dată extrem de simplu. N-ar mai fi niciun fel de încurcături nici cu bugetul, nici cu alte povești.

Florin Gomotîrceanu, directorul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș: S-a ridicat problema finanțării spitalelor. În Târgu-Mureș vin foarte mulți pacienți de afară. Anul trecut la Spitalul Clinic Județean de Urgență s-au făcut 50 de mii de cazuri rezolvate pe spitalizare continuă. Asta spune foarte multe. S-a spus că banii urmează pacientul. Banii nu urmează suficient pacientul. Deci din cele 50 de mii de cazuri rezolvate, spitalul ar fi trebuit să primească mult mai mulți bani. Din păcate nu s-a putut. Dacă discutăm pe perspectiva următorilor ani, consider că una dintre problemele care ar trebui rezolvate este decontul serviciilor medicale pe care le facem. Nu este vina medicilor că banii nu intră. Tu ai făcut niște servicii, acele servicii trebuie plătite.

Reporter: Ne întoarcem la viitorul sănătății de stat…

Florin Buicu: În România pornim la o problemă dinainte de 1989, chiar și după 1990, în care spitalele funcționau astfel: derulau servicii și aveau un buget global. Ai cheltuit atât, poftim banii, fără să existe o defalcare. Meteahna aceasta s-a păstrat chiar și în momentul în care au apărut asigurările sociale de sănătate, pentru că în loc să pornești de la bază în sus și să spui: tratăm în România un milion de apendicite și să calculezi cât costă o apendicită s-a pornit de sus în jos. Adică noi avem atâția bani la sănătate pe care de sus în jos i-am împărțit, în loc să mergem de jos în sus. Avem atâția bani împărțim pe centre, pe județe, vedem care cere mai mult, care face scandal să dăm acolo banii.

Reporter: Să revenim la sistemul de sănătate din județul Mureș…

Florin Buicu: Sistemul de sănătate din Mureș este alcătuit din cabinetele medicilor de familie, ambulatorii de specialitate publice și private, spitale publice și private, partea de transport, furnizori la domiciliu, farmacii. E situație de criză, trebuie luate măsuri de criză. În momentul de față bani nu avem. Criza nu s-a terminat și probabil că anul 2010 va fi un pic mai greu decât anul 2009. Asta și datorită faptului că în 2009 s-a luat decizia aceea care la vremea respectivă a fost bună, practic de împingere a datoriilor de la una – trei luni, la peste 180 de zile.

Reporter: În cazul în care criza economică se va mai îndulci, problemele sistemului de sănătate se risipesc?

Florin Gomotîrceanu: Dacă o să trecem perioada de criză, sunt și eu curios dacă vom ajunge vreodată să ne ajungă banii pe care-i avem. Până când nu se va face ordine în sistem și regulile foarte clare, banii nu vor ajunge. Prima dată trebuie să stabilești niște reguli foarte clare și după aceea să te finanțezi corespunzător.

Reporter: Considerați că pe viitor privatul va lua locul bugetarului?

Mihai Poruțiu: Da. Să luăm de exemplu în Occident. Medicul stă până la ora două, după care merge în privat. El de acolo face bani.

Florin Gomotîrceanu: Normal ar fi ca spitalelor să li se dea rang de autonomie. Există o autonomie foarte clară a spitalelor și tu, ca spital, în momentul în care ai această autonomie să poți dezvolta și activitate privată. Așa se întâmplă și în Occident. La noi, în momentul de față, spitalul este legat prin cordon ombilical de Casa de Asigurări. Această situație nu este normală. Spitalul ar trebui să aibă mai multe surse de venit. Una dintre sursele potențiale de venit este această activitate privată.

Reporter: Să discutăm despre veșnica problemă a spitalului regional. Ce există și ce va fi?

Radu Crișan: Dacă se va legifera ca un institut regional și să fie finanțat mai mult decât oricare spital, atunci va trebui să avem și un spital care să trateze și acei pacienți ce pot fi tratați la municipiu. Și care să fie finanțat la fel ca orice alt spital municipal. Nu putem finanța apendicita de la Institutul regional mai mult, dublu decât cea de la Reghin. Pentru că nu e normal.

Florin Buicu: La nivel strategic a existat o inițiativă a unor spitale, institute, clinici regionale de urgență, ca pe fiecare euroregiune de dezvoltare să existe un spital. Una din euroregiuni trebuia să fie Târgu-Mureș. Ideea e că acele opt institute să fie finanțate din bugetul de stat, pentru că sunt ale statului, sunt de interes național și nu le poate suporta o comunitate mică. Institutul Regional trebuie să aibă toate dotările necesare pentru orice fel de patologie care trebuie să fie tratată din euroregiune.

Reporter: Ce părere aveți despre sistemul actual de urgență?

Florin Buicu: În mod normal pe legile care există acum în Târgu-Mureș există trei spitale, fiecare dintre acestea ar trebui să aibă, conform legii, o unitate de primire a urgențelor. În momentul de față realitatea e că avem un singur spital, Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș, care are o singură Unitate de Primiri de Urgențe, pentru că vorbim despre niște resurse, spațiu și de partea de resurse umane. Nu avem atâția medici de urgență pentru a face trei unități. După părerea mea, medicina de urgență trebuie să fie apanajul statului și nu al privatului pentru că statul e cel care trebuie să intervină în momentul în care cineva care are sau nu are bani are o urgență majoră.

Ladislau Schwartz: Sistemul de urgență nu are voie să fie obiectul unor negocieri public-privat, el trebuie să aibă un regim aparte și o finanțare de la stat.

Radu Crișan: Prețurile sunt legiferate, dar sectorul de transport la care se adresează este diferit, sistemul public se poate adresa oricui, iar privatul doar unui anumit segment. Prețurile sunt aceleași, maximale.

Reporter: Să abordăm și subiectul medicinei de familie…

Radu Crișan: Aici sunt medicii de familie propriu ziși și cei de la centrele de permanență. În județul Mureș există în momentul de față două centre de permanență. Un medic de familie care are adresabilitate bună și face servicii câștigă mai mult decât un specialist de chirurgie. Bugetul la un medic de familie care are undeva în jur a 1.500 de pacienți și face servicii de nivel mediu se ridică undeva la 10.000 de lei pe lună, din care trebuie să își plătească toate cheltuielile de funcționare. Însă nu este singura sursă de venit, pentru că au dreptul de a cere bani pe bilete de trimitere, pe consultații la domiciliu.

Mihai Poruțiu: Încă o chestiune importantă care se leagă de medicul de familie. Ajungem tot la spital până la urmă. Copii în sate nu mai sunt învățați să se spele pe dinți, femeile nu mai sunt educate să meargă să li se facă consultații, iar, cu timpul, lipsa unei igiene minime face ca unii copii să ajungă la vârsta de 18 ani fără dinți în gură, femeile să aibă un cancer de col sau cancer mamar care putea fi tratat, ajung la spital și încarcă bugetul acestuia pentru o operație, sau poate chiar să moară. Asta era ordinea firească: introduc un proiect național de la bază, case de doctori și cabinete, ceea ce ar aduce economii în timp prin blocarea unor patologii la bază.

Reporter: Poate deveni UMF-ul principalul brand al județului?

Radu Crișan: După părerea mea, UMF este al doilea brand din Mureș. Primul e sănătatea și al doilea învățământul medical.

Florin Buicu: Universitatea, ca peste tot în lume, e în dezvoltare și ca imagine și ca brand, inclusiv din punct de evdere economic. Dacă de exemplu Universitatea ar avea un sprijin mai mare din partea autorităților locale ar putea să fie un motor de dezvoltare.

Mihai Poruțiu: Din punctul meu de vedere șansa Târgu-Mureșului economică și de viitor nu este nici combinatul, nici vreo altă fabrică, ci Târgu-Mureș oraș medical, centru de turism medical, bazându-se pe experiența UMF care atrage pacienți din România.

Radu Crișan: De ce zic că sănătatea e brandul numărul unu? Dacă nu se formează institutul regional la Târgu-Mureș și se va face în Brașov, Universitatea de Medicină și Farmacie de acolo va scădea progresiv, după cum va scădea Universitatea de Medicină și Farmacie de la noi. De aceea e important ca spitalul regional să se facă aici.

(A.G.; A.M.; A.C.; A.T)