Mureșul, interesat de proiectul Roșia Montană

Proiectul Roșia Montană a revenit brusc în actualitate la începutul anului, când, după aproape un deceniu de ezitări, guvernanții au schimbat macazul și s-au declarat susținători ai companiei canadiene. Ce ar avea de câștigat și de pierdut românii? Ce spun oficialii RMGC? Cum văd mureșenii lansarea exploatării zăcămintelor aurifere la doar o aruncătură de băț de ei?

Săptămâna trecută, 70 de organizații neguvernamentale din țară, preocupate de protecția mediului, între care și Civitas Nostra, Grupul Milvus, Focus Eco Center, Rhododendron din județul Mureș, au adoptat o declarație comună prin care critică includerea în programul de guvernare a controversatului proiect minier Roșia Montană și recentele luări publice de poziție ale mai multor înalți demnitari pe această temă.

Asupra acestui proiect s-au pronunțat public președintele României, Traian Băsescu, care a cerut discutarea și luarea unei decizii în CSAT, ministrul Economiei, Adriean Videanu, care a fost cel mai tranșant, spunând că vrea să dea drumul proiectului cât mai repede și ministrul Mediului, Laszlo Borbely, care a fost mai nuanțat în declarații, spunând că nu va accepta proiectul până când va fi sigur că nu “va provoca poluări”. Recentele informații venite din zona Guvernului privind posibilitatea acordării unor garanții de stat de 1 miliard de USD pentru proiectul minier Roșia Montană au iscat un nou val de proteste. Întrebarea pe care și-o pun ONG-urile semnatare ale declarației este de ce ar merita compania RMGC o garanție în sumă atât de importantă din partea statului român. „Gravele probleme certe și potențiale de mediu pe care le ridică proiectul minier Roșia Montană sunt suficiente pentru ca realizarea acestuia să fie refuzată neechivoc și definitiv. Subliniem că acest proiect este însă foarte criticabil și sub aspectul protecției patrimoniului cultural național, a respectării drepturilor omului, a intereselor economice ale statului român și comunităților locale și a dezvoltării durabile a României în general”, susțin reprezentanții acestor ONG-uri.

Potrivit informațiilor apărute în presă, proiectul de exploatare propus de Roșia Montană prevede să se folosească 150 de milioane kg dinamită și 200 milioane kg cianură. Proiectul presupune o exploatare de suprafață, după demolarea a nouă biserici, opt cimitire, zeci de case – monumente istorice, sute de case și terenuri – proprietate privată și distrugerea unor vestigii arheologice unice.

Cine, ce și cât câștigă?

Conform Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), licența de exploatare a minereurilor auro-argintifere pentru perimetrul Roșia Montană, considerat a fi cel mai mare din Europa, a fost acordată în 1999, prin negociere directă, Companiei Naționale a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest SA (fostă Regia Autonomă a Cuprului Deva). În 2000, licența este transferată firmei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), în care 80% din acțiuni sunt deținute de compania canadiană Gabriel Resources, înființată de omul de afaceri Frank Timiș. Licența a fost acordată pentru 20 de ani, cu dreptul de prelungire pentru perioade succesive de câte cinci ani. Așadar, dacă statul controla inițial afacerea, acum mai are doar 19,3% din proiect, acesta fiind pachetul de acțiuni deținut de Minvest Deva la RMGC. Potrivit evaluărilor, din zăcământul de la Roșia Montană pot fi extrase în total circa 8 milioane de uncii de aur, la care se adaugă alte 29 de milioane de uncii de argint. Investițiile efectuate până în prezent se ridică la aproape 400 de milioane de dolari, dar toate autorizațiile și avizele pentru începerea săpăturilor au fost anulate de Justiție. Pentru demararea proiectului mai sunt necesare aproximativ 900 de milioane de dolari.

Dacă România va lua decizia politică de a da drumul acestui proiect, este de văzut totuși cât va câștiga din afacere? Un răspuns a venit din partea oficialilor firmei canadiene: patru miliarde de dolari. Așa o fi? Și dacă o fi așa, e suficient? Prețul aurului a urcat puternic în ultimul timp, ajungând de la circa 280 de dolari pe uncie în 2000 la peste 1.100 de dolari, anul acesta. Zăcământul de la Roșia Montană valorează, acum, undeva la 9,5 miliarde de dolari. Cine poate știi însă care va fi valoarea aurului peste 10 ani?

Oficialii RMGC în dialog cu Ziarul de Mureș

Purtătorul de cuvânt al companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), Cătălin Hosu, a încercat să explice, pentru Ziarul de Mureș, beneficiile pe care le avea România din acest proiect. “Vorbim de patru aspecte, cel financiar, cel al protecției mediului, al patrimoniului cultural și cel social. Noi am pornit o amplă campanie de comunicare pe aceste teme și vrem ca toată lumea să fie bine informată, să fie în cunoștință de cauză!”, ne-a declarat Cătălin Hosu. “După evaluările noastre, 1,8 miliarde de dolari vor intra direct la bugetul României, indiferent dacă vorbim de cel de stat, sau de cel local. Alți 2,2 miliarde de dolari vor intra în economia României. În total, vor fi peste 4 miliarde de dolari de care va beneficia România”, spune Hosu. În legătură cu respectarea legislației mediului, purtătorul de cuvânt al RMGC, spune că exploatarea se va face 100% conform normelor românești și celor europene. “Asigurăm pe toată lumea că la încheierea operațiunilor zona va fi mult mai curată decât este astăzi. Avem deja un plan de închidere și ecologizare a zonei. Vom constitui, de asemenea, un fond de garanție, în care compania va vărsa anual o sumă de bani, pe care o va spune Guvernul, și pe care statul român o va putea folosi în cazul în care consideră că RMCG nu s-a achitat de sarcinile de mediu”, susține Hosu. Un alt beneficiu important pentru România, în opinia lui Hosu, sunt investițiile pe care compania le va face în legătură cu patrimoniul cultural al zonei Roșia Montană. “Pentru acest lucru am cheltuit deja 10 milioane de dolari și avem deja alocat un buget de 35 de milioane de dolari.”, explică purtătorul de cuvânt al companiei. În legătură cu aspectele sociale pe care le implică exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană, Hosu spune că RMGC va crea în zonă câteva mii de locuri de muncă. “După ce primim toate avizele, vom avea nevoie de doi ani numai pentru construirea șantierelor de exploatare, perioadă în care vom crea 2300 de locuri de muncă. Apoi, în 16 ani de exploatare, vom crea încă 800 de locuri de muncă, iar fiecare dintre acestea, spun specialiștii, va aduce după sine, pe orizontală, crearea a încă 3-5 joburi! Urmează, apoi, o perioadă de 5-7 ani pentru închiderea și ecologizarea zonei”, spune Hosu.

Acesta s-a arătat încrezător că, mai devreme sau mai târziu, proiectul companiei va primi toate autorizațiile și va fi demarat, pentru simplul motiv că “este un proiect foarte bun, util României!”. “Știu despre scrisoarea deschisă a celor 70 de ONG-uri, de săptămâna trecută, și cred că înverșunarea lor vine pur și simplu din lipsă de informare. La fel de mult putem vorbi despre recenta scrisoare deschisă a ONG-urilor locale și a autorităților din zonă, sau despre deschiderea majorității localnicilor cu privire la investiția noastră la Roșia Montană! E vorba doar de lipsă de informare, cu timpul toată lumea va înțelege că nu e vorba de nimic dezastruos, dimpotrivă, totul va fi mai bine ca înainte de exploatare!”, a încheiat Hosu.

Borbely: “Parlamentul ar trebui să ia o decizie!”

“Deocamdată reluarea lucrărilor nu este pusă pe tapet. Aici există o decizie a Curții de Apel care a anulat certificatul de urbanism. Nu s-a schimbat nimic, pentru că dânșii nu au certificat de urbanism valabil. Din acest punct de vedere nimic nu s-a schimbat. Nu am de ce să mă pronunț, toată lumea întreabă acest lucru. Sunt legi în vigoare în România care trebuiesc respectate de toată lumea, da? Aceste legi spun ce trebuie să facă un investitor dacă vine cu o asemenea propunere de exploatare cu cianură. Soluția politică era ca Parlamentul să interzică orice fel de asemenea intenție de a veni cu o metodă de acest gen. Din moment ce Parlamentul nu a interzis atunci oricine vine trebuie să respecte legislația în vigoare. Atât și nimic mai mult. Decizia se ia de către Guvern prin hotărâre de Guvern pentru că așa se va finaliza autorizația de mediu. Nu cred că este necesar un referendum pentru acestu lucru, cum propun unii… acum ne jucăm de-a referendumul? Dacă Parlamentul consideră că este o metodă care nu trebuie folosită au posibilitate să pună proiectul pe ordinea de zi.” ne-a declarat Borbely Laszlo, noul ministru al Mediului în Guvernul Boc.

Oprișcan, PD-L: „Propun o reanalizare a proiectului!”

„ Cred că o propunere normală ar fi cea a reanalizării acestui subiect. Nu neapărat tot ce susțin aceste organizații ecologice este un subiect tabu. Nu pot să spun acum dacă sunt sau nu de acord cu începerea exploatării dar după ce se va face o analiză serioasă voi putea da un răspuns și o să pot avea o poziție. Nu cred că aceasta ar fi o temă pentru referendum. Eu nu mă lansez în afirmații privind viitorul proiectului dar cred că specialiștii ar trebui să spună ce e mai bine. Referendumul nu ar spune multe lucruri, pentru că pot vota persoane care nu cunosc acest subiect”, ne-a declarat Doru Oprișcan, deputat PD-L de Mureș.

Dobre, deputat PNL: „Important e să avem toate informațiile!”

„ Eu cred că în primul rând ar trebui ca lumea să se informeze cu privire la acest lucru. În acest moment informațiile vin doar din partea investitorului și cred că ar trebui să fim informați și din partea celorlați care sunt implicați în proiect. Se poate vorbi despre două lucruri mai importante: poluarea din acea zonă și lipsa locurilor de muncă. Eu mai degrabă nu aș fi de acord cu acest proiect dar nu cunosc bine toate informațiile. Dacă ar fi să ne gândim cred că pe undeva ar fi de câștigat deoarece s-ar primi anumiți bani. Referendumul ar fi o cale de soluționare a acestei probleme. Cred că este o propunere bună însă, repet, este important ca lumea să fie informată.”, ne-a spus Ciprian Dobre, deputat PNL de Mureș.

Enache, Liga Pro Europa: Ne vindem și ultima bogăție!

„Este un semnal negativ că se revine asupra unei decizii clare. Este o hotărâre care a spus că nu se vor face exploatări cu cianuri. Compania străină face mereu presiuni asupra autorităților și există riscul ca acestea să se cedeze. Noi, Liga Pro Europa, suntem parte a proiectul SOS Roșia Montană și nu suntem deloc de acord să se facă exploatări cu cianuri în România. Aurul nostru trebuie să îl exploatăm doar noi. Ori România va câștiga niște bani puțini care vor fi cheltuiți neorganizat. Chiar am propus strângerea unor semnături pentru organizarea unui referendum. Poporul trebuie să știe clar că Guvernul vrea să vândă și ultima noastră bogăție.”, ne-a spus Smaranda Enache, președinta Ligii Pro Europa.

Frătean, PSD: „Să nu ne grăbim să ne vindem resursele!”

„Nu cred că ar trebui să ne pripim. Trebuie să aprofundăm lucrurile și nu cred că interesele financiare ar trebuie să dea o soluție acestei probleme. Sunt tot felul de interese care ar trebui să conteze în această problemă cum ar fi și cei care vin după noi. Nu cred că Mureșul ar avea de câștigat de pe urma acestui proiect și nu știu dacă România este în situația de a se grăbi să-și vândă resursele. Desigur, referendumurile sunt acum la modă dar cei care decid în Guvern ar trebui să se gândescă siguri, nu să aibă nevoie de un referendum. Problema are multe conotații tehnice și este vorba despre concepte serioase cum ar fi dezvoltarea durabilă. Ar fi bine dacă ne-am vinde ideile inteligente, nu resursele!”, susține Alexandru Frătean, președintele PSD Mureș.

Brișcaru, APDO Lider: „Referendumul este o idee bună!”

„ Cuprinderea unui program al unei firme străine în programul guvernanților nu este un lucru prea bun. Trebuie să ne gândim la interesele mari care planează asupra acestei probleme. Este vorba despre o forțare a mâinii pentru ca printr-un program de guvernare să se adopte o asemenea hotărâre. Nu cunosc foarte bine ultimele amănunte ale problemei dar dacă vor fi respectate toate detaliile contractului și ale legislației în vigoare acest proiect poate fi pus în aplicare. În tot felul de reclame ni se prezintă că România va câștiga de pe urma acestor exploatări miniere, dar nu cred că banii au ajuns ultima problemă a acestui stat care ar trebui să se preocupe de păstrarea patrimoniului.

Referendumul mi se pare o idee bună pentru că aceasta este o problemă de interes național”, crede Cornel Brișcaru, președintele APDO Lider.

Poruțiu, consilier județean PD-L: “Să nu se distrugă mediul sau patrimoniul cultural!”

“Ce înseamnă acest proiect pentru dezvoltarea economică a României? A doua întrebare ar fi ce patrimoniu se distruge prin această exploatare? Dacă ar fi date garanții din partea specialiștilor că aceste lucrări nu afectează în nici un fel populația și mediul atunci ar trebui să se facă aceste lucrări. Cu alte cuvinte, sunt de acord să se înceapă exploatarea dar numai cu condiția să se respecte termenii pe care i-am spus. Noi nu trebuie să oprim progresul și cred că dacă această lucrare ar avea loc România ar avea de câștigat. Poate din punctul de vedere al forței de muncă și Mureșul ar avea de câștigat. Dacă câștigă toată România și Mureșul va avea de câștigat, nu? Aș fi de acord cu referendumul dar trebuie să luăm în considerare că 80% din populația României nu cunoaște informații multe legate de acest subiect. Referendumul este o chestiune democratică dar trebuie să avem certitudinea că populația cunoaște atât argumente pro cât și contra. Eu totuși cred că ar trebui să mergem pe mâna specialiștilor.”, spune Mihai Poruțiu, om de afaceri și consilier județean din partea PD-L.

Havrileț, PNL: “Nu sunt de acord-vom distruge natura!”

„Am fost acolo și am văzut despre ce este vorba. Ei vor să sape un munte si să-l aducă la nivelul pământului. Acea zonă este una extraordinară din punct de vedere turistic. Am văzut și la combinatul de la Zlatna unde pe o rază mare nu mai exista vegetație… era un pustiu. Nu sunt de acord cu aceste exploatări deoarece iubesc natura și nu este bine să o distrugem. Mureșul nu ar avea de câștigat. Dacă acest proiect nu ar fi pus în aplicare am avea de câștigat mai mult aer curat. Sărăcia oamenilor de acolo trebuie luată și ea în calcul. Ei s-au trezit că li se cumpără niște cocioabe cu prețuri foarte mari și atunci e normal să nu se mai gândescă la alte aspecte. Nu știu dacă acesta ar fi un subiect de referendum. Este ca și cum am spune că facem referendum ca să desființăm Garda Financiară. Nu poporul poate spune dacă acea zonă va fi poluată sau nu. Trebuie făcută o analiză aprofundată!”, crede Nicolae Havrileț, consilier județean din partea PNL.

Moisoiu, PRM: „Nu trebuie să ne batem joc de mediu!”

„ Toată acestă chestiune a fost lămurită înainte ca PD-L-ul să aibă o influență atât de mare. Se vede clar pericolul la care ne expunem acolo și noi vrem să ne batem joc de mediu. Roșia Montană se bucură de niște vestigii arheologice extraordinare. Ori dinamitarea ar distruge totul. În timp ce străinii își conservă toate vestigiile noi le vindem pe câțiva bănuți. Nu am avea deloc de câștigat. Sunt doar câțiva bănuți care vor acoperi necesitățile pe 2010-2011. O țară nu se guvernează doar până în vârful nasului. Dar se pune întrebarea ce le rămâne celor care vin în urma noastră. Oamenii de la Academia Română care cunosc problema au spus clar că exploatarea nu trebuie să aibă loc. Nu se încearcă decât driblarea unei decizii mai vechi.”, spune Adrian Moisoiu, fost deputat PRM.

Butuc, PNL: „Să ne consultăm cu UE!”

„Ideea este bună. S-au vehiculat tot felul de idei dar cred că cel mai bine ar fi să se dezbată acest subiect. De asemenea, trebuie consultată și Uniunea Europeană. Noi trebuie să ne adaptăm politica după a lor. Deocamdată se dau doar niște informații trunchiate și trebuie să avem o imagine clară a acestei probleme. Din punct de vedere ecologic nu este bine, dar cred că experții ar trebui să se pronunțe asupra acestui lucru.

Cât despre referendum, acum suntem la moda referendumurilor. Este adevărat, este o problemă de interes național dar nu cred că trebuie să se ajungă până la referendum. Ideea nu este deplasată, așa cum Băsescu a făcut referendumul din 22 noiembrie 2009, cred că aceasta e o problemă mult mai importantă”, susține Ovidiu Butuc, unul dintre liderii PNL Mureș.

Damian SAMOILĂ‚

Alin BOLBOS