O glumă bună despre „județul agricultorilor”

Dacă îi întrebăm pe marii fermieri ai județului, pe care îi numărăm pe degetele de la o mână, cu ce îi ajută densitatea de instituții care au rolul teoretic de a mânca agricultură pe pâine, răspunsul va veni, de fiecare dată aproape, lipit de o înjurătură. Într-un mod elegant, răspunsul ar suna cam așa: Cu absolut nimic, dacă nu cumva ne și încurcă! Ce să mai vorbim atunci de micul fermier, visat odinioară în nuanțe roz de Gheorghe Flutur, de acel țăran cu două vaci scofâlcite, o mârțoagă și o duzină de găini, căruia hectarul de pământ greu de desțelenit, moștenit din bătrâni la Cucuieții din Deal, îi soarbe viața în fiecare zi?

Ți se împleticește limba-n gură dacă încerci doar să le pronunți numele, d’apoi să te apuci să le cauți în coarne și să descoperi utilitatea aproape nulă a fiecăreia dintre ele! Oficiul Județean de Consultanță Agricolă, Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare și Pescuit, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor… Or fi și altele… Ce rol au ele, dacă nu acela de a face agricultura mureșeană să duduie mai dihai decât motoreta lui Tăriceanu?

Nu sunt de-al locului, dar auzit-am că Mureșului i se mai spune “județul agricultorilor”, “județul zootehniștilor”, datorită mai ales oamenilor de specialitate care s-au perindat prin Ministerul Agriculturii în ultimii 20 de ani și au făcut treabă bună. Ei bine, dragilor, coroana aceasta s-a uscat demult! Doar câțiva nostalgici, dintre cei care dorm pe banii noștri în instituțiile mai sus menționate, mai bat câmpii insistând ca legenda să nu piară cu totul.

Hibernând și căzuți în visarea că agricultura se face doar primăvara și toamna, poate nu ați aflat domnilor șefi de instituții că Mureșul, faimosul vostru “județ al agricultorilor”, se află pe unul dintre ultimele locuri la atragerea fondurilor structurale! Ați auzit careva de Măsura 141, cu fondurile pentru “Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență”? Cum e posibil ca din aproape 6300 de mici fermieri, câștigători, fiecare, ai sumei de 7.500 de euro pe anul trecut, numai 11 să fie din Mureș, “județul agricultorilor”? Ați avut răbdare vreunul să purecați lista respectivă publicată pe site-ul Ministerului Agriculturii, și să vă cruciți de propria voastră ineficiență? Nu am numărat exact, dar sunt peste 100 de beneficiari ai acestui program din Bistrița Năsăud, peste 100 din Alba, peste 100 din Cluj, peste 100 din oricare alt județ… în afară de Mureș.

De ce? De ce să ne închipuim că țăranul din Bistrița-Năsăud e mai deștept decât cel din Mureș, că-și mănâncă slana și ceapa butonând site-ul Ministerului Agriculturii, în căutare de fonduri europene? Nu, cea mai logică explicație este că instituțiile similare de acolo își fac treaba și îi informează pe aceștia continuu, îi ajută, îi îndrumă, le explică, ba chiar le completează hârtiile, dacă badea Ion nu știe carte… Și oamenii sunt mulțumiți… Și numai cu cei 7.500 de euro poți face destule într-o gospodărie “de semi-subzistență”. E vorba de peste 600 euro/lună, bani care-i asigură țăranului confortul de a nu-și mai bate capul cu banii de arat, de semănat, ori de îngrășăminte.

De ce nu funcționează la fel de eficient și instituțiile din Mureș? Răspuns elegant, fără înjurături: din cauza oamenilor care le populează fotoliile de conducere și a celor care ar trebui să le ceară socoteală și nu o fac! De ce fermierii mici și mari de aici află cu întârziere sau deloc informațiile care le-ar fi de folos? Care dintre aceste instituții au și rol de promovare/informare a programelor de unde se pot câștiga bani europeni? De ce numărul proiectelor depuse de Mureș, pe aproape orice măsură, este mai mic decât cel al altor județe? Cine e vinovat și le va plăti țăranilor mureșeni câte 7.500 de euro pe care i-ar fi câștigat relativ ușor dacă nu i-ar fi încurcat aceste instituții? Să ne răspundă careva…

Eu zic așa: e nevoie de un program guvernamental prin care fiecare gospodărie să aibă internet și, țăranul nostru, descurcăreț cum îl știm, va învăța singur, în răstimpul dintre datul de mâncare la porci și cel la găini, să acceseze www.maap.ro și să vadă pe ce raft sunt banii. Iar densitatea acestor instituții care, vezi Doamne, păzesc agricultura să scadă spre zero!

„Hibernând și căzuți în visarea că agricultura se face doar primăvara și toamna, poate nu ați aflat domnilor șefi de instituții că Mureșul, faimosul vostru “județ al agricultorilor”, se află pe unul dintre ultimele locuri la atragerea fondurilor structurale! Ați auzit careva de Măsura 141, cu fondurile pentru “Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență”?

Alin BOLBOS