Casă nouă pentru familia Ariel

De peste șase decenii, Strada Poștei din Târgu Mureș a reprezentat locul unde iubitorii de cultură aveau ca punct de reper Teatrul Ariel. După convulsiille retrocedărilor, teatrul se vede obligat să-și găsească o nouă locație, care să satisfacă exigențele actului artistic. Fostul cinematograf Progresul, de pe strada Poligrafiei, va deveni, în doi ani, viitoarea casă a familiei Ariel.

Retrocedarea

După apariția legii privind retrocedarea imobilelor care au aparținut cultelor bisericești, s-a pus problema găsirii unei noi locații pentru Teatrul Ariel. Noul proprietar, Curatoriul Bisericii Reformate din Târgu Mureș, avea obligația să încheie un contract cu Consiliul Județean, respectiv ca, adăpostind o instituție publică, să-i dea răgaz acesteia, 5 ani să-și găsească o altă locație unde să funcționeze. Deoarece noii proprietari nu au dorit înstrăinarea imobilului, sau compensații din partea statului, oficialii de la Ariel au pornit la căutarea unei soluții, astfel ca teatrul să-și poată desfășura activitatea. “ Plimbându-ne prin oraș, ba pentru căutarea unui imobil, ba pentru găsirea unui teren pe care să construim eventual un nou sediu, am ajuns la clădirea fostului Cinematograf Progresul. Astfel, prin licitație publică, Consiliul Județean a cumpărat de la Fundația Caritatea din Bucuresti această clădire, cu tot ce îi aparține, respectiv anexa, Teatrul Pitic, care a fost construit după 1960 acolo, și o curte interioară, care este destul de generoasă pentru nevoile Teatrului Ariel. Printr-o hotărâre a Consiliului Județean, a fost atribuită în administrare, Teatrului pentru copii și tineret Ariel” a precizat Gavril Cadariu, directorul Teatrului Ariel.

Proiect unicat la nivel național

Pasul următor a fost licitația pentru realizarea proiectului de reabilitare și reamenajare a clădirii, pentru funcționarea Teatrului Ariel. În momentul de față, urmează să fie promovată licitația publică pentru găsirea unui constructor, în așa fel încât lucrările să înceapă în primăvară acestui an, cu termen de finalizare în doi ani. “Suntem pe punctul de a realiza una dintre investițiile culturale importante, nu doar la nivel mureșean, ci și la nivel național, deoarece un teatru nou nu prea s-a construit după 1989 în România. Personal, am o strângere de inimă, gândindu-mă că acest sediu, în care suntem în momentul de față, va fi părăsit de către Teatrul Ariel, la un moment dat. În primul rând datorită emoției nostalgice, care-i cuprinde pe angajații teatrului, și nu numai, deoarece aici s-a născut Teatrul Ariel, în 1946, și aici a funcționat vreme de peste 60 de ani” a menționat Cadariu.

Spiritul interbelic al Progresului

Clădirea fostului Cinematograf Progresul, a fost construită în 1927. Declarată momument istoric, ea a găzduit Casa de Cultură evreiască, care a funcționat până în 1946. A găzduit în primul rând evenimente și proiecte culturale, care vizau comunitatea evreiească, destul de semnificativă la nivelul orașului în aceea perioadă. Clădirea a fost construită special într-o zonă în care comunitatea evreiască era numeroasă, pe strada Poligrafiei, spate-n spate cu sinagoga de pe strada Aurel Filimon. În același timp, clădirea a funcționat ca și teatru, deoarece a găzduit toate spectacolele trupelor de teatru ambulant care s-au perindat prin Târgu Mureș în acea perioadă de timp, anii ’30- 45. Apoi, clădirea a funcționat ca și cinematograf, sub numele “Progresul”. La sfârșitul anilor ‘60, a fost construită și sala lipită de zidul din curtea interioară, care a devenit cinematograful Pitic. Într-o vreme, prin anii ’80, a funcționat ca și cinematecă, nedeclarată oficial, dar multe filme de artă ale timpului au putut fi vizionate aici. “Istoria clădirii oferă o anumită emoție, dar și o responsabilizare vizavi de un edificiu care va fi al Teatrului Ariel. Proiectul e conceput în așa fel încât să aibă două săli, una mare de spectacol (fostul cinematograf), o sală mică studio, cu o capacitate de 60 de locuri, o sală multimedia, care este gândită și ca sală de conferințe, dar și sală de cinema, deoarece în prgramele Teatrului Ariel, există aceast tip de program cultural bazat pe filmele de artă. Vom mai avea un club de artă de cinematografie, care va avea în jur de 40 de locuri, care va prezenta în primul rând filme din cinematografia de artă, dar și noile experimente generate de evoluția cinematografului mondial.” a precizat directorul Teatrului Ariel.

De asemenea, proiectul mai presupune o scenă în aer liber, în curtea interioară, o cafenea și o librărie. Firește că pentru funcționarea teatrului e nevoie și de ateliere, de partea administrativă, birouri, dar în același timp și de o sală de mișcare, pentru actori, pentru trainingul de fiecare zi, care în momentul de față lipsește cam la toate teatrele din țară.

“Acest proiect, și felul în care am gândit funcționarea teatrului, este orientat către această diversitate, de responsabilitate asupra performanței artistice a proiectelor pe care le avem în prezent și în perspectivă. Această clădire, și anexele care se vor construi în locul Piticului să fie la standardele momentului, ca și dotare dar și la un nivel de confort al creației” a precizat Cadariu.

Festivalul de animație

Noua locație a Arielului va beneficia de aceea infrastructură care să poată să promoveze un festival, pentru care pregătirile artistice și logistice se fac încă de pe acum. Se are în vedere un forum internațional de animație, care să promoveze încă o dată experimentul de teatru din zona de animație, felul în care ea încearcă să se adapteze în permanentță publicului. “Suntem îndreptățiți să credem că așa ceva se va întâmpla, și noul sediu reprezintă o ofertă minunată, pe care fără sprijinul Consiliului Județean, fără nici un fel de alte conotații, nu am fi visat-o, măcar. Aștept cu foarte multă nerăbdare să ne mutăm în noua locație. Sunt absolut convins că nu vom avea decât de câștigat și spectatorii se vor uita cu mai multă dragoste și respect la noi” a concluzionat Cadariu.

“Această familie a Teatrului Ariel a ajuns să fie una mai mult decât necesară și binefăcătoare pentru copii, pentru tinerii noștri, în ceea ce privește spiritul artistic, ținând cont de bogăția spirituală a locului, care încă nu a fost reactivat suficient. Că vorbim de români, maghiari, sași, sau romi, acest spirit s-a păstrat, fie într-un edificiu sau în altul. S-a impregnat acestui oraș, în educația multora dintre noi”

Gavril Cadariu, directorul Teatrului Ariel