Uncategorized

NATURALLY, BORBELY!

Ministrul Mediului și Pădurilor, Laszlo Borbely, a semnat în data de 21 ianuarie ordinul de aprobare a listei siturilor Natura 2000 care necesită structuri proprii de administrare. Printre aceste arii naturale de interes european la care Ministerul caută manager se află și siturile Călimani-Gurghiu, Sighișoara-Târnava Mare și Podișul Hârtibaciului. Ce înseamnă acest lucru pentru județul Mureș?

Ministrul Laszlo Borbely a anunțat, totodată, deschisă sesiunea de depunere a dosarelor pentru preluarea în custodie sau administrare zonelor protejate în cadrul programului Natura 2000. “Dosarele vor fi întocmite în conformitate cu prevederile OM nr. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare și a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare.”, susțin într-un document oficialii Ministerului Mediului. Dosarele se depun până la data de 29.01.2010, la sediul Ministerului Mediului și Pădurilor. Cele pentru custodie vor fi analizate în cadrul comisiilor regionale, constituite conform prevederilor legale. Dosarele care au fost transmise Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate până la momentul desființării acesteia vor fi preluate automat și analizate în comisiile de încredințare în custodie.

Rețeaua europeană

Ce înseamnă însă Natura 2000? Programul desemnează o rețea de zone de pe teritoriul Uniunii Europene, în cadrul căreia speciile rare sau vulnerabile de plante și animale, precum și habitatele acestora sunt protejate. Scopurile programului sunt păstrarea naturii în toată diversitatea ei actuală și promovarea activităților economice care nu daunează biodiversității. România este una dintre cele mai importante țări în cadrul Natura 2000, pentru că include cinci regiuni biogeografice diferite. Potențialele Situri de Importanță Comunitară acoperă circa 13% din întreg teritoriul țării noastre. În Europa, din păcate, agricultura, prelucrarea intensiva a lemnului sau fragmentarea habitatelor prin intermediul urbanizarii sau dezvoltării infrastructurii au afectat iremediabil biodiversitatea anumitor zone. Aceste cauze au avut ca efect dispariția de pe vechiul continent a 64 la sută dintre speciile de plante endemice (care trăiesc doar în anumite teritorii). Apoi, 38 la sută dintre speciile de păsari sunt amenințate, iar 60 la sută din zonele umede europene au dispărut în secolul trecut. Rețeaua ecologică Natura 2000 își propune să protejeze biodiversitatea Europei printr-o dezvoltare durabilă, fără a se aduce prejudicii comunității locale. România, cred specialiștii, va contribui semnificativ la dezvoltarea acestei rețele, fiind singurul stat membru al UE care include cinci regiuni biogeografice dintre cele 11 existente în Europa. Cele cinci tipuri de regiuni – alpină, continentală, panonică, pontică și de stepă plasează România printre țările cele mai importante din cadrul programului. Pe de altă parte, România deține populații mari, viabile și bine conservate de specii amenințate la nivel european, precum peste jumătate din populația europeană de lup și urs sau aproape jumătate din populația europeană de râs. După definitivarea listelor cu situri naturale (peste 250 de locații propuse) și aprobarea lor de către Comisia Europeană, statul român se vede acum la momentul în care trebuie să înceapă să administreze (ori să dea în custodie) aceste arii de protejate. Reamintim că valoarea fondurilor structurale în domeniul conservării naturii disponibile prin Programul Operational Sectorial – Mediu, pentru perioada 2007 – 2013, este de circa 150 mil euro, la care se adaugă fondurile structurale din alte sectoare de activitate gestionate de alte ministere.

Mureșul, sub scut european

În județul Mureș, vorbim de siturile Călimani Gurghiu, Sighișoara Târnava Mare și Podișul Hârtibaciului, care vor avea nevoie de structuri administrative. În cealaltă categorie, câteva dintre siturile care ar putea fi date în custodie sunt Coasta Lunii, Cușma, Pădurea Glodeni, Râpa Lechința, Pădurile de Stejar pufos de pe Târnava Mare, Fânațele de pe Dealul Corhan-Săbed sau Lacurile Fărăgău-Glodeni. “Cel mai important sit este Călimani-Gurghiu, cu o suprafață de peste 136.000 de hectare. Structura de administrare se va constitui pentru Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și va prelua în administrare SCI Călimani Gurghiu (fără suprafața care se suprapune peste Parcul Național Călimani) și SPA Munții și Depresiunea Giurgeului. Cele două situri Natura 2000 vor putea fi încredințate apoi în custodie de către administrația Parcului Natural Defileul Mureșului Superior”, ne-a declarat Dănuț Ștefănescu, director coordonator al Agenției pentru Protecția Mediului Mureș. “Comisia de evaluare a solicitărilor pentru preluarea în administrare este la nivelul Ministerului Mediului și Padurilor, iar pentru siturile ce vor fi date în custodie există comisii de evaluare regională. Sesiunile de depunere a solicitărilor sunt organizate o dată la trei luni, prima ședință de evaluare fiind marți, 02.02.2010 la Sibiu (pentru Regiunea 7 Centru)”, a explicat Ștefănescu.

“Județul Mureș deține o serie de valori ale capitalului natural deosebit de importante, unde interacțiunea în timp a componentelor de mediu cu factorul antropic au determinat modelarea unor peisaje caracteristice. A.P.M. Mureș sprijină în aceste zone menținerea activităților tradiționale specifice locului, încurajarea turismului ecologic controlat, în vederea exploatării raționale și de durată a valorilor locale. (…) Deși campania de informare-conștientizare a rețelei Natura 2000 în rândul comunităților locale s-a încheiat, considerăm a fi necesară continuarea educării și atragerii acestora în conservarea acesteia. În acest scop Agenția pentru Protecția Mediului este partener cu Asociația Rhododendron într-un proiect al Fundației pentru Parteneriat Comunitar, prin care alături de acțiunile de educare se va elabora o primă formă a planului de management al sitului Călimani-Gurghiu.”, susțin oficialii Agenției pentru Protecția Mediului Mureș într-un comunicat postat pe site-ul instituției.

Asociația Rhododendron, gardianul Călimanilor

Laszlo Szakacs, președintele Asociației de Mediu Rhododendron din Târgu Mureș, susține că acțiunea Ministerului este binevenită și ariile propuse de județul Mureș pentru a fi protejate vor avea foarte mult de câștigat. “Proiectul Natura 2000 a început destul de târziu în România și până de curând nu se puteau oferi spre administrare sau custodie aceste zone pentru că autoritatea competentă, Agenția Națională a Ariilor Protejate, nu exista decât pe hârtie. Azi avem Direcția Ariilor Protejate, o instituție subordonată Ministerului Mediului, care are, în fine, puterea de a face pasul înainte.”, spune Laszlo Szakacs. Potrivit acestuia, rolul unui custode sau al unui administrator este de a gospodări aria care i se oferă în conformitate cu prevederile de mediu impuse pentru conservarea valorilor naturale. “La sesiunea deschisă de Minister pot depune oferte persoane fizice sau juridice, însă ele trebuie să facă dovada că au competența și resursele umane și materiale necesare pentru a îndeplini această misiune. Într-un fel, există pericolul ca un om de afaceri, sau o firmă puternică să devină custode sau administrator al unei zone protejate și să încerce să transforme totul într-o afacere. Ei însă trebuie să respecte strict planurile de conservare a naturii și atunci ajungem în situații dificile. De aceea, Ministerul trebuie să aibă mare grijă când alege pe cei care vor manageria zonele protejate”, spune Szakacs. În opinia sa, locuitorii din siturile care intră în program (de pildă cei din zona Sovata, sau de pe Valea Mureșului) nu trebuie să se teamă că vor suferi anumite restricții, deși unele dintre proprietățile lor vor aparține ariilor protejate. “Nu se pune problema să-și piardă drepturile de administrare, vor trebui însă să se adapteze și să înțeleagă că trebuie să exploateze agricol, forestier sau turistic acele proprietăți după anumite reguli, care să asigure conservarea naturii”, explică Szakacs. Președintele Rhododendron Târgu Mureș spune că asociația sa nu va depune o ofertă de custodie în această sesiune, ianuarie/februarie, dar că nu este exclus acest lucru într-una dintre sesiunile viitoare. “Ne gândeam la un moment dat, dar am renunțat la idee. Vom vedea pe parcurs, dacă vom avea resurse financiare și umane suficiente cu siguranță că vom face acest lucru”, ne-a explicat Laszlo Szakacs.

Unicitatea zonei Călimani-Gurghiu

“Situl Călimani-Gurghiu (pSCI) acoperă cea mai mare parte a celor două masive vulcanice – Munții Călimani și Munții Gurghiului. Aici morfologia variată a reliefului coroborat cu aspectele pedo-climatice au favorizat menținerea unei biodiversități valoroase, reprezentative pentru munții vulcanici din Carpați. La acest lucru a contribuit și existența pădurilor natural-fundamentale compacte pe mari întinderi (peste 100 000 ha), arealul acestora nefiind alterat semnificativ de activitatea antropică, păstrându-se varietatea habitatelor și a speciilor. În acest spațiu procentul habitatelor de interes european depășește, conform Manualului Habitatelor, 95% din suprafață, clasele dominante fiind pajiștile seminaturale umede, preerii mezofile – 5%, pajiștile alpine și subalpine – 3%, pădurile caducifoliate – 16%, pădurile de conifere – 34% și pădurile mixte – 39%. De asemenea în această regiune există una dintre între cele mai numeroase populații evaluate și totodată un important centru genetic pentru carnivore din Carpați: urs brun (Ursus arctos) – peste 400 exemplare, lup (Canis lupus) – 100-120 exemplare și râs (Lynx lynx) – 70-80 exemplare. Un esențial factor de favorabilitate în menținerea valorii biodiversității l-a constituit lipsa așezărilor umane pe tot acest teritoriu vast, exceptând defileul Mureșului unde există însă o serie de culoare ecologice bine individualizate. Managementul tradițional a stabilit un echilibru între activitățile umane și natură, acesta rămânând neschimbată în timp.” (Sursa: APM Mureș)

Ultimele pajiști din Europa

“Situl Sighișoara-Tîrnava Mare (pSCI) se încadrează în Podișului Târnavelor și parțial în Podișul Hârtibaciului, acestea caracterizându-se printr-un relief colinar de cueste, bine fragmentat, având văi cu terase și lunci bine individualizate. În ansamblu, suportul geo-structural a impus prezența unor biotopuri specifice ce au favorizat existența unor ecosisteme variate bine conservate. La acest fapt se adaugă gradul relativ scăzut al presiunii antropice, zona fiind puțin populată, exploatarea biologică încadrându-se în liniile unei dezvoltări durabile. Această zonă este din punct de vedere conservativ de importanță internațională, având în vedere că, în accepțiunea cercetătorilor britanici, aici s-au păstrat ultimele pajiști extinse din Europa perfect funcționale sub aspect ecologic. Această parte a Transilvaniei reprezintă un peisaj istoric funcțional, cu fauna, flora și complexul de microorganisme din sol al unui ecosistem nealterat străvechi, în care fânețele extensive încă își au un rol important în agricultură. Astfel de arii sunt rare în Europa, de aceea sunt extrem de valoroase pentru cercetare și interpretare conservativă. Situl este reprezentativ pentru zona continentală europeană, cu alternanțe de păduri si pajiști păstrate în condiții naturale, însumând 18 habitate de interes european (Directiva Habitate). Amintim în acest sens doar câteva: păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior, tufărișuri subcontinentale peri-panonice, păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum (5%), păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (12%), păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum (10%), tufărișuri subcontinentale peri-panonice (10%), pajiști de altitudine joasă cu Alopecurus pratensis și Sanguisorba officinalis (2%), pajiști stepice subpanonice (4%), etc. La propunerea A.P.M. Mureș, două fundații britanice – Mihai Eminescu Thrust și ADEPT – sprijinș susținut necesitatea conservării acestei zone atât prin cercetările științifice efectuate în situl Natura 2000 propus, cât și prin activități de educare și instruire în rândul comunităților locale. Cu sprijinul partenerilor străini, în anul 2006 situl Sighișoara-Târnava Mare a fost declarat zonă pilot pentru implementarea în România a măsurii Sapard 3.3. privind bunele practici agricole, primele rezultate fiind pozitive.” (Sursa: APM Mureș)

Etapele procedurii de atribuire în administrare/custodie:

a. afișarea la sediul autorității responsabile și pe pagina proprie de internet a listei ariilor naturale protejate care fac obiectul prezentei metodologii și stabilirea termenului-limită de depunere a dosarului de candidatură;

b. depunerea dosarului de candidatură la sediul autoritătii responsabile și evaluarea acestuia;

c. întocmirea raportului de evaluare de către Comisia de evaluare;

d. aprobarea raportului de evaluare de către conducătorul autorității responsabile;

e. semnarea contractului de administrare/custodie.

Lista siturilor de importanță comunitară care se vor atribui în custodie:

Fânațele de pe Dealul Corhan – Sabed – 515,2 hectare

Lacurile Fărăgău – Glodeni – 234,8 hectare

Pădurea Glodeni – 1090 hectare

Râpa Lechința – 233 hectare

Lista ariilor de protecție specială avifaunistică care se vor atribui în custodie:

Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului 85217,22 hectare

Eleșteele Iernut – Cipău 454,42 hectare

Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni 1208,90 hectare

Lista ariilor naturale protejate de interes național care se vor atribui în custodie:

Pădurea Mociar 50,186 hectare

Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș 2,606 hectare

Lacul Ursul și arboretele de pe sărături 81,408 hectare

“Mureșul deține valori ale capitalului natural deosebit de importante!”

Laszlo Borbely și-a creat un renume de ministru eficient și nu vrea să se dezmintă. Nu au trecut decât câteva săptămâni de când a preluat frâiele Ministerului Mediului și Pădurilor, dar primele măsuri nu s-au lăsat așteptate. Una dintre ele, poate cea mai importantă, este decizia de a merge mai departe în procesul de dare în administrare/custodie a zonelor protejate în Programul Natura 2000.

Reporter: Ce importanță are Programul Natura 2000 pentru județul Mureș?

Laszlo Borbely, ministrul Mediului și Pădurilor: Știm cu toții că județul Mureș deține valori ale capitalului natural deosebit de importante, prin care, contribuie la asigurarea coerenței rețelei ecologice europene Natura 2000 pe teritoriul țării. În județul Mureș, rețeaua Natura 2000 acoperă aproximativ 37% din suprafața județului și include, atât situri de dimensiuni mari, cum ar fi situl Călimani-Gurghiu, care are peste 100 000 ha, dar și situri cu suprafața restrânsă, cum ar fi Râpa Lechința, care are peste 200 ha. Importanța rețelei Natura 2000 în județul Mureș constă în faptul că prin aceste situri se asigură protejarea celor mai importante specii din flora și fauna sălbatică a județului. Pe lângă asta, siturile Natura 2000 reprezintă adevărate zone de management durabil, în care activitățile umane trebuie desfășurate astfel încât să nu dăuneze capitalului natural.

Rep.: Vor exista beneficii și pe plan social?

Laszlo Borbely: Din punct de vedere social, rețeaua Natura 2000, atât la nivelul județului Mureș, dar și la nivelul altor județe, are o funcție recreativ – turistică, care poate fi exploatată de comunitățile locale prin dezvoltarea turismului. Vreau să subliniez și un alt beneficiu pe care îl poate aduce rețeaua Natura 2000. Acesta este legat de posibilitatea de a accesa fonduri europene, atât pentru protejarea și menținerea habitatelor și speciilor din situri, cât și pentru dezvoltare economică (spre exemplu promovarea produselor locale). Ca să dau un exemplu, vă pot spune că în Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală există o linie de finanțare pentru plățile de agro-mediu dedicată agricultorilor care mențin și utilizează tehnici agricole benefice pentru siturile Natura 2000. Totodată, în cazul în care există anumite restricții la utilizarea terenurilor, UE oferă compensații utilizatorilor sau proprietarilor de terenuri în situri Natura 2000.

Rep.: Ce atribuții trebuie să aibă viitorul custode/administrator al unei zone protejate?

Laszlo Borbely: Pentru un bun management al rețelei la nivelul județului este nevoie de preluarea în custodie sau în administrare, după caz, a acestor situri. Vreau să atrag atenția că administrarea unei arii naturale protejate de către un custode este un aspect specific managementului ariilor protejate din România. Custode poate fi o instituție, o organizație neguvernamentală, o universitate, un muzeu, o societate economică, o primărie, chiar și o persoană fizică, dacă demonstrează capacitatea tehnică și financiară de a asigura un management eficient pentru situl respectiv. Custodele unei arii naturale protejate are numeroase obligații stabilite prin convenția de custodie și prevederile legale în vigoare: trebuie să elaborareze planul de management și regulamentul ariei protejate, să administreze aria protejată, în conformitate cu prevederile legale și cu planul de management, să promoveze acțiuni de conștientizare și informare a publicului cu privire la necesotatea și rolul ariilor naturale protejate. Nu trebuie să uităm că un custode trebuie să contribuie la monitorizarea speciilor și habitatelor de interes național și comunitar, dar și să identifice prejudicii cauzate de terțe persoane patrimoniului natural al ariei respective.

Rep.: Care vor fi drepturile de care se va bucura un astfel de „manager” de arie protejată?

Laszlo Borbely: Bineînțeles că, în afara obligațiilor, custodele are și o serie de drepturi. Acesta poate să înregistreze marca proprie ariei protejate preluate în custodie, poate să stabilească uniformă și însemne specifice, pentru promovarea imaginii, poate să reprezinte aria protejată în cadrul întâlnirilor la nivel național și internațional. Totodată, custodele trebuie să atragă fonduri pentru aria protejată dar și să stabilească tarife pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariei protejate.

Alin BOLBOS

Show More

Related Articles

Back to top button
Close