Naznan Jeno administrează ruinele agriculturii

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Mureș a devenit de-a lungul anilor un colos fără conținut * Patrimoniul fostelor IAS, Agromecuri sau CAP -uri au fost vândute pe sume derizorii * Pe unii dintre foștii directori ai acestor unități agricole îi putem regăsi și acum pe holurile Tribunalului, ciomăgindu-se pentru bunurile pe care și le-au însuțit prin tertipuri * Foștii directori de Agromecuri sau IAS – uri sunt acum politicieni cunoscuți: pesedistul Ioan Pop sau PUR-ul Dan Berindeie * Pentru fostul director al direcției, Liviu Timar, DADR a fost trambulina spre Parlament * Timar a lăsat moștenire o himeră * UDMR se vrea câștigător pentru ciolanul rămas l Naznan Jeno, noul paravan al afacerilor Uniunii? * Numele noului director se leagă de trecutul nu foarte curat al IAS Acățari * ZIARUL de Mureș reconstituie traseul înmormântării agriculturii în județ

Anul 1990 a însemnat începutul sfârșitului pentru agricultură.

Euforia privatizărilor, cuponiada și alte experimente ale guvernării post comuniste au avut efecte dezastruoase. Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) s-a dovedit a fi un colos care a pierdut controlul asupra organizațiilor agricole, fie ele IAS-uri, CAP-uri sau Agromecuri. Noii directori ai acestor unități agricole s-au grăbit în a deveni acționari sau au participat masiv la cuponiadă. A urmat o perioadă critică pentru aceste unități. Conform declarațiilor directorilor, datoriile mari acumulate de-a lungul anilor de aceste unități agricole au făcut imposibilă asigurarea continuității lor. Ceea ce nu a fost gajat și sechestrat de Finanțe a fost vândut, sub privirile nepăsătoare ale directorilor, la prețuri derizorii, chiar suspecte. Nu este de mirare nici faptul că foștii sau actualii directori ai acestor unități agrare sunt acum proprietarii unor ferme prospere sau mici asociații agricole, bineînțeles, punctul de plecare fiind patrimoniul Agromec, CAP sau IAS. În spatele DADR, politicul și-a făcut un adevărat cuib de interese. Nici nu e de mirare că bătălia pentru noua conducere a DADR este atât de dură. Deocamdată UDMR are supremația. Dar să vedem mai în detaliu care a fost soarta celor mai însemnate unități agricole îngropate de interese.

Familia Mora, magnații hameiului

Privatizarea fostelor IAS-uri a constituit din capul locului un subiect de interminabile controverse, în special politice. Contractele preferențiale și jafurile organizate au fost de multe ori dirijate chiar de către administratorii acestor întreprinderi. Cu sau fără dosare penale, procesul de privatizare a continuat în același ritm alert. Prezentăm soarta a trei mari IAS: Albești, Sighișoara și Acățari.

IAS Albești a intrat în lichidare judiciară în anul 2001. Patrimoniul acestuia, alcătuit din 6.700 hectare de teren și 13 ferme, a fost vândut în urma unor licitații ținute la București, la prețuri derizorii. Unele ferme au fost date chiar pe 200-250 de milioane lei. Cele care au scăpat de licitații au fost lichidate. Cel mai spectaculos traseu l-au avut cele peste 300 hectare de hamei, reprezentând Fermele 6, 10 și 11, dobândite de firma HOPFPROD SRL. În acționariatul acestei societăți îl întâlnim pe magnatul culturilor de hamei, Acațiu Mora, ci și pe vechiul său tovarăș din facultate, Gheorghe Mureșan, pe fostul director al IAS Albești, Virgil Popa, și pe Cătălin Tittes Gherman, ginerele său. Activitatea în aceste ferme a ajuns la doar un sfert din potențial.

IAS Sighișoara a fost lichidat pentru o datorie de doar cinci milioane de lei către o societate de gaz metan. În anul 2001, SC Agroindustriala Sighișoara a intrat în lichidare judiciară și apoi a fost privatizată. Potul cel mare l-au constituit culturile de hamei de la fermele Rora, Venchiu, Soromiclea și Seleuș, în total peste 347 de hectare adjudecate, în urma licitației, de către acționarii SC HOPFPROD SRL, cei care au cumpărat la sfârșitul anului 2001 și fermele de hamei ale fostului IAS Sighișoara.

Popică & Naznan la IAS Acățari

Modul în care au fost vândute fermele de la Acățari a fost cel puțin dubios. Se pare că declinul IAS Acățari a început pe vremea directoratului lui Ioan Pop, agricultor de frunte în staff-ul pesedist, devenit între timp președinte executiv al Organizației Județene a PSD. Că este o mai veche cunoștință a ZIARULUI, nu mai este, de asemenea, un secret. Originar din Maramureș, acesta a ajuns de pe băncile facultății în curtea Agroindustrialei SA. A fost șef de fermă la IAS Grebeniș, apoi a fost promovat director de IAS la Acățari, unde a fost coleg cu actualul director al DADR, Naznan Jeno, care, ca inginer-șef de fermă, i-a fost subordonat. Dacă, după trei ani de la închiderea IAS-ului, Popică poate fi considerat un adevărat baron local, Naznan Jeno e numai la început. Popică a reușit să pună mâna pe mii de hectare de teren, pe fermele de la Grebeniș, Cristești (mai târziu și pe cea de la Coroisânmărtin), un parc de utilaje agricole, cereale și tractoare, toate achiziționate în perioada în care activitatea la IAS Acățari era într-o prelungită comă. La IAS Acățari (mai exact ferma de la Vădaș) s-a mai perindat un alt personaj interesant, aterizat de prin Å¢ara moților, Dan Berindeie, în prezent vicepreședintele PUR Mureș. Fost inginer la societatea agricolă cu capital de stat, Berindeie s-a ales peste noapte cu o societate proprie, SC Grivco SRL.

Măgerușan sau moartea Agromecurilor

Apariția Legii 15 cu privire la transformarea SMA-urilor în societăți comerciale cu capital de stat a reprezentat momentul de declin al acestor unități. Din cele 18 SMA-uri, 12 au rămas în cadrul Servagromec, restul urmând o evoluție separată. Istoria Agromecului de la Târgu Mureș rămâne cel mai bun exemplu de distrugere sub influența intereselor patronatului. Escrocheriile lui Cicerone Măgerușan – trimis în judecată în urma anchetei PNA – și-au lăsat amprentele pe această unitate, Consiliul de Administrație fiind încă înțesat de rubedeniile sale: Iulian Măgerușan, Dragoș Măgerușan și Maria Cota – adică fratele, fiul și cumnata directorului. În plus, actualul director al Agromec este nimeni altul decât soția sa, Viorica Măgerușan. Nici nu e de mirare, dacă privim structura acționariatului, 62% din Agromec aparținând echipei Măgerușan. Reamintim că centrul agricol din Târgu Mureș a avut șapte secții (Acățari, Cristești, Livezeni, Pănet, Sâncrai, Sângeorgiu de Mureș și Sântana), toate fiind vândute pe bani frumoși și fără licitație. Până la urmă, din fostul SMA nu au mai rămas decât câteva birouri și depozitul de utilaje.

Bașa, silenzio stampa la Sighișoara

La Agromec Band s-a furat tot ce se putea. De la recoltă până la piesele de schimb pentru tractoare sau combine, nimic nu a scăpat. Defunctul Agromec Sovata a primit lovitura finală din partea unei firme din Austria, care a promis relansarea, dar a uitat să o materializeze. La Agromec Sighișoara, a funcționat cel mai mare atelier mecanic din cadrul unui SMA din Ardeal. Acțiunile au fost cumpărate de Petru Bașa, reprofilat pe media, iar acum este în paragină.

Nici din Agromec Luduș nu a mai rămas nimic, în prezent fiind în lichidare judiciară, la fel ca și Agromec Bahnea. Și în aceste cazuri sfârșitul s-a tras de la angajarea unor credite care, însă, nu au putut (sau nu au fost, chiar dacă ar fi putut) fi rambursate.

Natea și pasiunea falimentului

Bineînțeles că nu-l putem neglija pe întâiul agricultor al județului, ex-prefectul Ovidiu Natea. Acesta a ajuns în Mureș după ce a îndeplinit funcția de secretar de stat, pentru ca mai apoi să preia Intreprinderea de Cereale Agricole și Produse Agricole (ICAPA) Mureș, pe care apoi a rupt-o în două formând COMCEREAL SA (cu bazele de recepție a produselor agricole din tot județul) și ROMCEREAL SA (care a preluat silozul de 150.000 de tone din Târgu Mureș). Distrugerea Comcereal este numai una din reușitele lui Natea, dar lista poate continua cu afacerea Avicola Ungheni, pe care a lăsat-o cu un prejudiciu de două milioane de dolari (implicat fiind în acest caz mai ales Constantin Sireteanu Cucui, cuscrul lui Ovidiu Natea) sau COMAGRA SA, firmă în lichidare. Numele lui Natea se leagă și de ROMHUN SA, unde are 5 la sută, dar, se pare, și de IAS Sâncrai, prin ferma de la Câmpenița.

Timar, bogat în utilaje …agricole

Șefia DADR este deținută de mai bine de un deceniu de două personaje de notorietate: Liviu Timar (pe care numai funcția de deputat l-a scos din postul de director) și Naznan Jeno, actualul director executiv interimar al DADR. În perioada de după ’90, șefia direcției i-a revenit PUNR-istului – liberalo – pesedist Ioan Cotuțiu, postul fiind preluat de Naznan Jeno, venit de la IAS Acățari, care era secondat de ajunctul Liviu Timar (perioada 1996-2000). Timar a devenit ulterior (2000-2004) director general, iar Naznan Jeno, adjunct. Nu a stat însă degeaba și și-a agonisit o avere de invidiat, bineînțeles având preponderent în agricultură. Astfel, Timar deține 8,85 hectare de terenuri agricole dobândite, pe rând, în perioada 1995-2003, un apartament de aproape 80 de mp a cărui valoare de impozitare depășește 400 de milioane de lei. În ceea ce privește capitolul “mobilitate”, Timar se poate lăuda cu 14 mașini: trei tractoare, două semănătoare, două remorci, o cisternă, un plug, o grapă cu discuri, o Skoda Octavia luată în 2003 și o Lada 1200 cumpărată în 1987. De asemenea, deputatul mai prezintă un cont bancar în valoare de 30.000 euro și desfășoară activități cu produse agricole a căror echivalent depășește lunar suma de 5.000 de euro. În ceea ce privește afacerile, Timar este asociat la SC SUCMEROM SRL Reghin cu o valoare a părților sociale de 7.000 euro. Timar se consideră însă un om modest. “Mașinile le am ca și persoană fizică. Am teren moștenit de la tata, mai au și frații mei…”.

Naznan, bogat din moșteniri

Preferatul Uniunii, Naznan Jeno, actualul director al DADR, nu poate fi considerat un om bogat. Acesta deține 3,95 ha de teren agricol luat în 1991, alte 0,16 hectare teren forestier și 0,30 hectare de teren intravilan. Actualul director deține o casă de locuit cu o suprafață de 60 metri pătrați și un apartament. Naznan mai conduce un autoturism Ford fabricat în ¢89 și achiziționat în 1997.

Naznan Jeno a stat mai bine de 20 de ani ca inginer-șef la IAS Acățari, 1967-1990, dar după cum afirmă nu a juns director pentru că nu a fost o persoană de încredere pentru comuniști. Tătăl lui a refuzat să se înscrie la CAP, iar socrul lui a fost preot, suficiente motive pentru vremurile roșii. Ulterior, pe ruinele CAP Păsăreni, Naznan Jeno intră în asociația agricolă nou formată, alături de alte câteva sute de persoane. Tot în’90 Nazan schimbă macazul de la FSN la UDMR. Alegere potrivită deoarece, în 1996, Uniunea îl sprijină pe Naznan pentru postul de director general al DADR. Tot grație încrederii UDMR, Naznan continuă în 2004 cariera de director general. Deocamdată mandatul lui are doar votul de principiu al proaspătului ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur.

Bătălia adjuncților

Dacă Jeno și-a asigurat jilțul pentru șefia DADR, acesta nemaiavând un contracandidat serios și, fiind preferat atât de Alianță cât și de UDMR, bătălia continuă pentru cele două posturi de director adjunct. Noua putere nu o mai simpatizează nici pe Emilia Trășculescu sau pe Ioan Rus, actualii adjuncți. Emilia Trășculescu, deși afirmă că “nu are culoare politică” și este numai un simplu funcționar public, nu este pe placul celor de la PD. Dinu Socotar, președintele PD Mureș, afirmă că “am purtat unele discuții în cadrul partidului, dar este prematur să nominalizăm vreo persoană”. Deși acum mai bine de o lună, Alexandru Cismaș, fostul director al Agroindustriala Sâncrai, părea cel mai potrivit candidat al democraților … În cursul acestei săptămâni vor avea loc din nou discuții pentru cei doi adjuncți, care conform protocolului, îi revin PNL și PD. “Aș prefera pe cineva de la Direcție și nu pe cineva din afară. De la sfârșitul anului trecut sunt singur. Deja trebuie numiți adjuncții pentru că trebuie să și muncim, nu să discutăm”, a spus Naznan Jeno.

Cristina CORNEA

Monica MÄ‚EREAN

Ionuț OPREA

Subvenții de miliarde. Rezultat zero

Prin DADR se acordă, anual, miliarde de lei subvenții destinate dezvoltării agriculturii județului Mureș, pentru persoane fizice sau juridice. În 2004, valoarea sprijinului financiar acordat producătorilor agricoli în județul Mureș s-a cifrat la peste 577,26 de miliarde. Peste 210 miliarde de lei s-au acordat pe baza HG 72/2003 (cele 2 milioane de lei/ha), precum și prime pentru lapte acordate în baza HG 29/2000 care au totalizat peste 196 de miliarde. Peste 43 de miliarde au primit producătorii pentru creșterea producției animaliere și a efectivelor de animale, iar alte 20,11 miliarde s-au alocat pentru a acoperi 45% din prețul de achiziție al utilajelor agricole. Anul acesta, până în 10 martie s-au acordat producătorilor agricoli din județul Mureș peste 157 miliarde de lei. În top se află primele acordate pentru sprijinirea producătorilor de lapte cu 61 de miliarde, urmate de subvențiile de 5.000 lei/l motorină și contravaloarea bonurilor valorice pentru culturi agricole (18 miliarde ș 266 milioane de lei), iar pentru acoperirea a 45% din costul de achiziție al utilajelor agricole au fost alocate alte 7 miliarde și 670 de milioane. Valoarea subvențiilor acordate în acest an pentru sprijinirea producției de marfă în sectorul vegetal este de peste 46 de miliarde, iar sprijinul financiar pentru sectorul animalier trece de 8.5 miliarde de lei. În ciuda acestor sume pompoase, țăranii se plâng de nerentabilitatea agriculturii și spun că subvențiile nu acoperă nici jumătate din cheltuielile reale.

“Problema nu e faptul că IAS-urile sau SMA-urile s-au desființat ci felul în care s-a realizat acest lucru. Nu au fost lichidări ci jafuri. Asta e problema la noi, nu putem să facem nimic cumpătat”,

Naznan Jeno,

director executiv interimar al DADR

“Despre CAP-uri nu mai putem vorbi de când s-a aplicat legea fondului funciar. IAS-urile și Agromecurile nu mai corespundeau noilor condiții și din acest motiv au fost privatizate sau lichidate. Eu consider că Direcția Agricolă Mureș s-a descurcat bine”,

deputat PSD Liviu Timar,

ex-director executiv al DADR