Nimeni nu e mai presus de Frică

În Mureş, doar Armata este pregătită să facă faţă unui atac nuclearo-biologico-chimic (NBC) atât din punct de vedere logistic, cât şi ca pregătire
a efectivelor. Cel puţin la nivel declarativ. La polul opus, jandarmii nu
sunt dotaţi corespunzător pentru a se proteja împotriva unui banal accident chimic. Deoarece Ministerul de Interne a pus la dispoziţia CJT Mureş necesarul de Ťantice Å¥ măşti de gaz doar în proporţie de 70 la sută.
Cât despre combinezoanele de protecţie, întreg efectivul de jandarmi
ar beneficia de ele doar în caz de declanşare a alarmei, când s-ar putea
să fie prea târziu. În Poliţie, fiecare Ťfuncţionar publicÅ¥ are în dotare
ŤmascaÅ¥ proprie, standard, dar fără a se putea preciza eficienţa
acesteia împotriva unei anumite substanţe chimice.

Cât suntem de pregătiţi pentru a înfrunta un conflict armat pe propriul teritoriu sau un atac aleatoriu NBC am încercat să aflăm consultând opiniile avizate ale celor implicaţi direct sau indirect într-o asemenea situaţie. Demersul nostru ar fi ciuntit dacă nu ne-am întoarce în trecut. După încheierea “războiului rece”, pericolul proliferării armelor chimice şi biologice a dus la modificarea strategiilor de apărare ale multor ţări. Dacă în prezent pericolul unui război nuclear s-a diminuat semnificativ, cel biologic tinde să devină cea mai serioasă ameninţare la securitatea globală. Spitalele, laboratoarele şi chiar fabricile de bere pot produce foarte uşor, în mod clandestin, agenţi biologici. În acelaşi timp, în cazul unui eventual control, într-un interval de numai 30 – 60 de minute se poate şterge orice urmă a producerii acestora. În România, ministerului însărcinat cu apărarea şi siguranţa naţională i-au fost desemnate şi în materie de protecţie civilă o serie de competenţe prin legea 106/1996. Am spune covârşitor de multe. Inclusiv privind izbucnirea unui război sau a protecţiei populaţiei împotriva armelor chimico-biologice. În situaţia de faţă ne interesează atribuţiile la nivel local ale MApN şi ale unităţilor din subordine. Care numai puţine nu sunt. Deoarece printre îndatoririle MApN s-a strecurat şi obligaţia de a pregăti populaţia şi angajaţii în probleme de protecţie civilă prin folosirea mijloacelor de informare în masă, dar fără să fie o coordonată obligatorie a ministerului ne erijăm noi în “biroul de presă al MApN”. Acestuia îi revin drept atribuţii înştiinţarea autorităţilor judeţene şi locale despre pericolul atacurilor din aer, contaminării radioactive, chimice şi biologice, alarmarea populaţiei, conducerea şi coordonarea inspectoratelor de protecţie civilă judeţene, prin  Comandamentul protecţiei civile, participarea cu unităţi şi subunităţi din structura proprie la executarea controlului contaminării radioactive, chimice sau biologice, precum şi la decontaminarea terenului, populaţiei şi a bunurilor materiale din zonele afectate. În acest scop, la nivelul fiecărei unităţi de pe teritoriul judeţului Mureş există subunităţi NBC, instruite atât pentru protecţia proprie, dar şi a populaţiei şi dotate cu materiale de protecţie împotriva unor atacuri chimico-biologice.
Potrivit declaraţiilor generalului Mircea Savu, comandant al Brigăzii 6 Tancuri, soldaţii şi cadrele active din garnizoană nu trebuie să-şi facă probleme legate de un eventual atac chimico-biologic: “Măştile de gaz sunt asigurate în proporţie de 100 la sută, performante, produse după 1985 şi  prevăzute cu filtre adaptate oricărui mediu”. Eventual să-şi pună problema duratei de viaţă a acestora, de cinci ani pentru măşti, respectiv de doi ani pentru filtre. La un inventar superficial, în mare parte acestea sunt depăşite.

Civilii pot să stea liniştioi…

… armata veghează pentru ei. “În planul de apărare civilă avem sarcini pentru protecţia civilă, în sensul destinării unor forţe şi mijloace acestor acţiuni. Nu există un plan fix, deoarece fiecare situaţie are specificul ei şi astfel planurile sunt flexibile”, ne-a declarat generalul Savu. Soldaţii, şi nu numai ei, sunt pregătiţi treptat pentru ca în final să facă faţă situaţiilor de protecţie colectivă, mai pe înţelesul nostru al civililor. Pentru aceasta, forţele armate prezente în Mureş sunt instruite şi testate inclusiv în medii cu risc potenţial NBC. “Pe lângă componenta teoretică, se simulează anumite medii agresive de instrucţie, în care dacă nu se reacţionează corect, militarii pot suferi accidente”, a fost părerea comandantului garnizoanei. Cât despre strânsa cooperare dintre forţele armate din Mureş şi celelalte structuri mobilizate în protecţia civilă, totul merge ca pe roate. Există un plan de acţiune comun, detaliat pe garnizoană, marile oraşe şi zone de interes. Dar totul se rezumă la nivel de plan, deoarece, cel puţin simulările comune, se desfăşoară cu o regularitate, în cele mai fericite cazuri…anuală. Iar în legătură cu aceste demersuri “lăudabile”, populaţia este în cel mai bun caz fie prost informată, fie dezinteresată. De asemenea, cel puţin comandanţii garnizoanei din Mureş cunosc adăposturile în caz de necesitate, un extras al planului cu zonele securizate fiindu-le comunicat. Într-o concluzie primară şi de suprafaţă, în Mureş, Armata s-ar descurca într-un conflict NBC, structurile din subordine fiind instruite pentru o intervenţie rapidă în caz de necesitate şi în sprijinul populaţiei.
Măştile Polioiei

La nivelul Poliţiei Mureş, potrivit comisarului-şef Vasile Cotoară, există un plan de măsuri, întocmit pentru situaţii de criză, în care sunt stabilite cu exactitate atribuţiile pe fiecare unitate în parte, pentru asigurarea ordinii publice, a pazei şi protecţiei obiectivelor vulnerabile, dirijarea traficului rutier. Aceste planuri se reactualizează anual, în raport de schimbările survenite şi se prelucrează cu întreg efectivul. Cât despre partea practică a pregătirii de război, poliţiştii sunt convocaţi la simulări în funcţie de unitatea administrativă în care lucrează. Un poliţist de comună, nu prea participă la astfel de acţiuni, instructajul lor reducându-se la coordonarea oamenilor spre adăposturi sau paza anumitor obiective. În privinţa dotărilor, IPJ dispune de măşti STAS de gaz, dar cât de eficiente sunt nu se poate preciza, deoarece “nu le-am testat, probabil au fost verificate atunci când au fost produse. De fapt nu au fost folosite niciodată”, ne-a declarat comandantul IPJ. Astfel că poliţiştii nu au certitudinea că vor supravieţui unui atac chimic, ce să mai vorbim de unul biologic. Şi adio sprijin civililor.

Jandarmeria fără scuturi

Jandarmeria, o altă structură a MI nu stă nici ea pe roze din punct de vedere logistic. Chiar dacă în Mureş instrucţiile jandarmilor se canalizează şi spre pregătirea unor misiuni pe timp de război, în cazul declanşării unei alarme NBC efectivele de jandarmi ar fi expuse în aceeaşi măsură ca populaţia civilă. “În caz de război sau atac NBC, am suferi consecinţele civililor, deoarece Jandarmeria este dotată cu măşti de gaz doar împotriva contaminării radioactive, asigurate în proporţie de 70 la sută. La echiparea cu combinezoane de protecţie stăm mai prost, dar presupunem că în cazuri de necesitate s-ar debloca nişte stocuri existente în depozitele de la nivel central”, ne-a asigurat col. Ştefan Vălcăuan, Statul Major al CJT Mureş. Nici efectivele de jandarmi nu sunt echipate pentru a supravieţui unui eventual atac biologic. Astfel că eforturile lor de a se antrena pentru situaţii limită, dar fără a avea la dispoziţie echipamentul necesar, ridică un mare semn de întrebare asupra capacităţii structurilor din judeţ ale MI de a fi de un real suport populaţiei civile, respectiv de a coopera eficient cu celelalte instituţii implicate în protecţia civililor. Nu ne rămâne decât un gust amar de insecuritate, ce ne duce cu gândul la următoarele vorbe: “nu-i om mai presus de frică, scrie un militar, şi care să se poată lăuda că nu ştie ce-i frica. Frica s-a născut o dată cu omul în bezna timpurilor. Ea există în noi înşineÂ… Ne însoţeşte de-a lungul întregii noastre vieţi. Nevoia de securitate este ca atare fundamentală, este simbolul vieţii. Insecuritatea este simbolul morţii. Camaradul, îngerul păzitor, prietenul, fiinţa benefică e totdeauna cel care răspândeşte securitatea.” (Jean Delumeau). Dar atunci când securitatea nu există?

O importantă parte a “adaptării”sistemului sanitar la o situaţie de criză precum războiul este schimbarea producţiei la fabricile de medicamente în funcţie de nevoi. Fabricile din Târgu Mureş au această capacitate de adaptare, care se poate realiza într-un timp relativ scurt. “În decurs de aproximativ două săptmâni fabrica Aesculap îşi poate adapta producţia în funcţie de nevoile speciale în situaţii de criză”, a declarat patronul firmei Aesculap, Dorin Dărăbuş.

MApN a inaugurat joia trecută Sistemul de Supraveghere şi Avertizare NBC (nuclear-biologic-chimic) într-o cvasi-secretomanie. În Mureş, comandantul Brigăzii 6 Tancuri, generalul Mircea Savu nu era încă la curent cu funcţionarea acestuia. Semn că relaţiile centru-teritoriu nu funcţionează la parametrii optimi. Să sperăm că deficienţele comunicaţionale nu vor exista şi în cazul declarării stării de asediu, necesitate, etc. Cât despre sistemul care va supraveghea întreaga Românie, liderii de Dâmboviţa ai Armatei ne-au transmis clar mesajul: atacurile cu arme de distrugere în masă sau accidentele nuclearo-biologice reprezintă riscuri potenţiale. Acest sistem funcţionează în cadrul Centrului Operaţional de Conducere Militară şi este destinat culegerii şi prelucrării datelor privind evenimentele NBC. Aparatura are în componenţă senzori cu transmitere automată de date către echipe mobile de intervenţie, precum şi elemente de analiză şi prognoză pentru asigurarea operativităţii în cazul unor situaţii de criză.