“Nu sunt adeptul desființării unităților de învățământ”

Școlile mici și dispersate îngreunează dezvoltarea economică a sistemului de învățământ * Prin cele 20 de microbuse s-a dorit să se ofere copiilor accesul la o asistență educațională de specialitate * Se dorește o transparență totală în ceea ce înseamnă publicarea tuturor posturilor vacante * Neagu crede că “investim mult prea puțin în aptitudinile înalte în țara asta”

* Rep: Câte din școlile mureșene funcționează la limita normalului, aici referindu-ne la dotări, cadre didactice, starea infrastructurii?

Nicolae Neagu: Greu de spus ce înseamnă limita normalului. Însă putem discuta despre căte unități funcționează în condiții demne. La acest capitol avem foarte multe de făcut. Un aflux de 300 de miliarde în infrastructură nu este o sumă de neglijat și ar trebui să se observe schimbările cât se poate de curând. Fondul problemei este resursa umană calificată respectiv atragerea forței de muncă competente în învățământ. Avem școli rurale care vor suferi o serie de transformări, care vor căpăta o altă dimensiune. Nu sunt adeptul desființării unităților de învățământ. Dacă dorim reformă autentică în învățământ, una dintre componente este și reforma financiară. Din punct de vedere economic, la un moment dat, apar niște bariere, adică funcționarea școlilor mici și dispersate. Sunt foarte multe probleme legate de încadrare, de asistență educațională de specialitate, costuri foarte mari la întreținere, cheltuieli de reparații.

* Rep: Care este starea finanțărilor la nivelul unităților de învățământ din mediul rural?

N.N.: Un aspect important, reliefat de altfel și în proiectul meu, a fost ca împreună cu Ministerul Educației și Cercetării să sprijinim pe cât posibil învățământul rural. Pe lângă investiții în infrastructură și dotări, s-a pus accent și asupra mijloacelor de transport. Astfel au fost obținute în anul 2006, 20 de microbuze care au venit în sprijinul învățământului rural. Prin aceste mijloace de transport am dorit să oferim copiilor accesul la o asistență educațională de specialitate. Ne confruntăm cu o lipsă acută de cadre de specialitate în mediul rural. Avem foarte mulți suplinitori necalificați și asta nu este bine. Banii au fost dirijați cu predilecție către infrastructură. În urma unor concursuri de proiecte prezentate de școli, au fost obținute în 2006 granturi în valoare de 7000 $ per unitate de învățământ.

*Rep: Câte dintre punctele amintite în proiectul dumneavoastră de la investire le-ați dus la îndeplinire?

N.N.: Dacă ar fi să schematizăm domeniile unei funcții manageriale în învățământ, pot enumera patru. Unul ar fi domeniul curriculum-ului, al planul de învățământ, al documentelor școlare. Al doilea domeniu ar fi cel al resurselor umane, plecând de la elevi, personal didactic, didactic-auxiliar respectiv nedidactic. Un al treilea ar fi cel al bazei materiale, al resurselor financiare iar ultimul este cel al comunicării și integrării în comunitate. Eu mi-am prezentat oferta pe aceste patru domenii. Am identificat la vremea respectivă printr-o diagnoză, problemele cu care se confruntă sistemul de învățământ preuniversitar mureșean. În privința curricumului am remarcat că acel curriculum la decizia școlii nu are o suficientă dezvoltare pe componenta disciplinelor independente. Pentru asta am demarat un studiu care s-a finalizat cu o prezentare la ultimul cerc metodic cu directorii atât din gimnazii cât și din unitățile de învățământ liceal. Proiectul a punctat câteva concluzii respectiv modificări în sensul optimizării. Dacă mă refer la domeniul resurselor umane și aici ar fi unele probleme în sensul că dorim foarte mult să vedem în ce măsură putem atrage cât mai mulți tineri în zona învățământului. Trebuie indusă o schimbare conceptuală radicală în ceea ce privește atragerea resursei umane competente în zona învățământului. Aici mă refer la salarizare, la reconsiderarea formării inițiale în învățământul superior, o aplicare mai profundă spre metodologii din partea segementului universitar, practica pedagogică să dobândească o altă pondere în formarea inițială, depistarea în timp util a vocației pentru meseria de dascăl. Tot în acest domeniu ne-a preocupat optimizarea încadrărilor. Am avut în proiect codificarea tuturor posturilor deoarece este un element important de monitorizare în ceea ce privește mobilitatea personalului didactic. Vrem transparență totală în ceea ce înseamnă publicarea tuturor posturilor vacante. Cu privire la al treilea domeniu, în final de an ne-am confruntat cu o problemă a investițiilor care are două caracteristici contradictorii. Investițiile sunt pentru noi o oportunitate dar în egală măsură o amenințare. Acest aflux important de sume de bani în ceea ce înseamnă baza materială ne bucură. În 2006, peste 230 de miliarde au fost dirijate către investiții și alte 70 de miliarde au fost orientate către laboratoare, echipamente școlare și sportive, mai precis către mijloace de învățământ. Aceste sume trebuiau bine gospodărite și să se respecte absolut tot ce înseamnă achizițiile publice. Nu a fost ușor pentru primăriile și consiliile locale să reușească că cheltuiască sumele primite pentru că ne confruntăm cu o criză a forței de muncă în construcții. Menționez că în 2006 au fost șase hotărâri de guvern prin care s-au alocat sume de bani către infrastructura din învățământ. În ultimele patru hotărâri acești bani au fost dirijați direct către primării, cu posibilitatea de a fi reportați în 2007. În perioada 15 ianuarie – 1 martie 2007, o echipă de inspectori a vizitat toate comunitățile, iar pe baza unor procese verbale de constatare am identificat unele probleme în ceea ce înseamnă gospodărirea acestor bani, stadiile la care se aflau lucrările la acea dată. Aceste observații le-am prezentat tuturor primarilor, la o ședință în cadrul Prefecturii Mureș. Am reliefat atât aspecte pozitive cât și disfuncții pentru că scopul a fost tocmai de a vedea modalitatea în care aceste sume au fost folosite. Trecănd la domeniul comunicării, ne-am propus o reconsiderare radicală a ceea ce înseamnă comunicarea cu instituțiile adminitrației județene și locale. Am apreciat la acel moment că această comunicare era nefuncțională și foarte prost gândită. Acum noi avem o bună comunicare atăt cu Prefectura, Consiliul Județean sau Consiliile locale. Am declarat încă de la început că doresc ca instituția Inspectoratului școlar să dobăndească o dublă caracteristică și aici mă refer la cea de tip managerial respectiv de conducere, ci și acea e anteprenorial-managerial, prin care noi să putem și controla dar și consultăm. Un prim element cu o clară caracteristică de descentralizare a fost zonarea județului Mureș în șase și ulterior șapte zone educaționale. Practic la această oră fiecare unitate de învățământ beneficiază de asitența unui inspector școlar. Este un element care ajută la apropierea școlilor cu unitatea noastră. Totuși se mai întămpla ca noi să nu aflăm de unele probleme și să primim semnalmente din partea presei.

* Rep: Există teme menționate în proiectul dumneavoastră personal care nu au fost soluționate?

N.N.: Încă nu am reușit să aplicăm dar suntem în curs de finalizare a unei fundații pe lângă Inspectoratul Școlar Județean. Vrem să participăm la cât mai multe concursuri de proiecte. În acest an am început o serie de module de formare cu directorii școlari, la care s-au parcurs deja trei serii de concursuri în care au intrat peste 250 de funcții manageriale în concurs. Noi dacă dorim să demonstrăm eficiență și randament managerial va trebui să demonstrăm și că putem intra în concursuri. Cea mai bună metodă de a participa la astfel e concursuri este această fundație, care va avea menirea și de a susține o serie de activități pe care le avem în județ. Sper ca în maxim două săptămâni să fie terminate toate documentele pentru a porni această fundație. Ea va avea mai multe scopuri. În primul rând sprijinirea aptitudinilor înalte respectiv excelența. Vrem să îndreptăm fonduri către acești elevi talentați. Totodată vrem să organizăm o serie de acțiuni, simpozioane sau schimburi de experiență. Un alt aspect ar fi dezvoltarea unor activități pe componentă academică și de asemenea vom demara sesiuni de comunicări științifice. Vom fi totodată deschiși la propuneri și vom da coerență în ceea ce înseamnă propunerile noastre de modificare sau optimizare către Minister și Guvern. Sunt de părere că investim mult prea puțin în aptitudinile înalte în țara asta.

Amalia MATEI