Orasul florilor ofilite
Targu Muresul arata inca bine, asa ca putem sa ne mai laudam prietenilor de prin alte colturi ale tarii ca traim in ceea ce unii au numit cu ceva ani in urma “orasul florilor”, dar de simtit nu se simte prea bine. De fapt, o duce foarte rau.
Aflat in topul celor mai populate orase, din punct de vedere al numarului de autovehicule, raportat la suprafata, cu un mamut industrial la iesirea spre Cluj, care s-a straduit sa-si purifice suflul cu milioane de euro, dar cu siguranta, nu poate sa ne scuteasca de ceva greutati in respiratie, cu niscaiva ferme puturoase, puse pe butuci, dar inca poluante, aflate pe mal de Mures, in amonte de oras, orasul florilor se indreapta incet, dar sigur, spre statutul de orasul florilor ofilite, sau, daca vreti, orasul florilor de plastic.
In alta ordine de idei, e caraghios si tragic sa vedem cum tovarasii ecologisti se straduiesc sa ne convinga ca nu e voie sa defrisam cativa kilometri de padure de la marginea orasului pentru a obtine atat de necesara centura ocolitoare, in timp ce lipsa acesteia ne obliga pe toti cei care nu am reusit sa ne construim o casa la adapost de galagie si praf, sa suportam zilnic calvarul aglomeratiei si sa inhalam praf, plumb si alte substante ce ies din tevile de esapament ale masinilor. Fara a mai lua in discutie faptul ca unii dintre asa-zisii ecologosti sunt manati de la spate de tot felul de interese, adica sunt doar actori intr-o piesa cu multi regizori, i-as intreba pe partizanii padurilor daca au calculat ce inseamna lipsa catorva mii de arbori in balanta cu cele cateva mii de masini care trebuie sa strabata zilnic multe artere importante ale Targu Muresului, pentru ca nu pot zbura peste oras.
Degeaba a investit Guvernul Romaniei o gramada de bani in programul Rabla, daca adminsitratia acestui oras si a judetului nu e in stare sa puna piciorul in parg si sa rezolve problema centurii. Sigur ca e mai bine sa circuli cu un Euro 4 decat cu Dacia 1300, dar cand in loc de o Dacie ai 7 masini europene, n-ai facut nimic. Ba din contra.
N-am vazut nici un program major al Agentiei de Protectie a Mediului Mures care sa avertizeze asupra riscurilor la care ne expunem respirand zilnic tonele de noxe degajate de masini si nici o campanie serioasa a vreunei grupari ecologiste, pe aceasta tema.
N-am vazut nici un medic care sa vina intr-o sedinta de Consiliu Local sau Consiliu Judetean cu un studiu referitor la frecventa mare a bolilor respiratorii la pacientii din Targu Mures.
Am vazut in schimb un paradox trist: parinti care ies sa isi plimbe copii cu
carucioarele la “aer”, prin cartiere, multi dintre ei, nepricepand, saracii, ca apoape isi gazeaza pruncii.
Sigur ca nu se moare de azi pe maine de pe urma poluarii, dar pe termen lung consecintele sufocarii la care este supus Targu Muresul vor fi ingrozitoare.
Vom auzi de tot mai multi oameni cu probleme respiratorii, de cresterea numarului de bolnavi de leucemie, de tot mai multe cazuri de cancer.
Sarmana civilizatie. Dupa cum se vede, nu e nevoie de bomble nucleare pentru ca sa ne autodistrugem. Noi o luam incet. Ca ardeleanul.
Florin Marcel SANDOR
