Pănet – între bine şi rău

Încă de pe băncile şcolii, viaţa la ţară ne este prezentată ca un univers feeric şi liniştit, sursa de inspiraţie a marilor poeţi şi scriitori. Din păcate, realitatea este alta. Nici satele nu sunt ocolite de griji şi probleme. Cea mai pregnantă ar fi lipsa banilor, fără de care nimic nu funcţionează. Nici comuna Pănet nu face excepţie de la regulă. Şi aici disfuncţionalităţile au ajuns într-un stadiu cronic.

Una din problemele majore ale sătenilor din Pănet, este cea a eliberării titlurilor de proprietate, precum şi retrocedarea unor terenuri, o “poveste” plină de ambiguităţi. După cum afirmă şi Bartha Mihaly, primarul comunei, “cu eliberarea titlurilor de proprietate stăm prost, dar nici nu e de mirare, căci avem mari probleme. 6000 de hectare de teren trebuie retrocedate foştilor proprietari. Însă cea mai mare greutate se leagă de retrocedarea celor 500 de hectare de pământ, care au aparţinut de IAS Sântioara şi cele de la fosta Staţie de Cercetare Pomicolă (SCPP) de care aparţin patru ferme. Ani de zile s-a tărăgănat retrocedarea acestor terenuri. Timp de şase ani, câţiva săteni au umblat prin tribunale ca să-şi primească pământul. Apoi a venit o comisie de la Ungheni şi s-au dat înapoi terenurile, numai că şi sătenii de la Moreşti au intrat în posesia acestor terenuri, chiar dacă ei au fost doar acţionari la IAS, fără a fi şi proprietari. Noi nu am putut să facem nimic, deoarece aşa s-a hotărât pe plan judeţean. Mai nou însă, 22 de oameni sunt daţi în judecată de un cetăţean, pe motiv de “tulburare de posesie”, deşi acesta a recunoscut că nu are titlu de proprietate. Deocamdată nu se ştie care va fi finalul. Procesul trebuia să fie în ianuarie, dar s-a amânat.”

Profesorii sunt nemulţumiţi

Nici la capitolul învăţământ nu este linişte. Pe scurt, situaţia stă cam aşa: profesorii sunt nemulţumiţi, iar unele clădiri necesită îngrijiri urgente. Majoritatea cadrelor didactice fac naveta, iar problema abonamentelor de transport este cea mai arzătoare. Consiliul local trebuie să deconteze aceste abonamente, însă numai profesorii titulari se bucură de aceste beneficii. Un număr destul de mare (aproximativ jumătate din profesori) nu se încadrează în această categorie. De aici intervin şi problemele. “Abonamentele sunt scumpe, şi la un salariu de profesor, suma de 400 de mii de lei este mare, dar nu este altă cale de rezolvare”, a afirmat primarul comunei. În privinţa clădirilor în care funcţionează şcolile şi grădiniţele, situaţia nu este prea roză, cel puţin pentru unele. O prioritate majoră este clădirea în care funcţionează grădiniţa din Pănet. Aceasta are o vechime de peste 300 de ani, iar lucrările de renovare şi reparaţiile ar echivala sumele care ar fi necesare pentru construirea unei noi clădiri. Sumele care trebuie alocate în această direcţie, indiferent de varianta aleasă, se ridică la 800 milioane de lei. O urgenţă ar mai fi şi şcoala de la Cuieşd. În 2003 s-au alocat 400- 500 milioane de lei pentru lucrările de igienizare, reparare şi renovare a şcolilor.

Săteni fără iniţiative

Pentru sătenii din comuna Pănet, principala sursă de venit, este agricultura şi creşterea animalelor. “Încă din 1996 aici s-a înfiinţat o asociaţie a crescătorilor de vaci. La început numărul membrilor era modic, însă momentan, asociaţie are 550 de membrii. Mai nou se ţin şi seminarii, pentru ca gospodarii să ştie care sunt cerinţele UE în ceea ce priveşte producţia de lapte. Din păcate, în ultimii ani efectivele vacilor de lapte au scăzut, din cauza secetei, dar şi pentru că sătenii au îmbătrânit, iar subvenţiile sunt mici şi nici nu vin la timp”, a spus primarul comunei. Alte surse de venit nu sunt, numărul societăţilor comerciale fiind nesemnificativ. Una singură merită menţionată, SC Therezia SRL, o societate porducătoare de produse lactate. După cum afirmă şi primarul, “din păcate oamenii din Pănet nu sunt curajoşi, şi nu au intrat în afaceri, spre deosebire de cei din Sângeorgiu de Mureş, unde aproape la fiecare poartă găseşti un atelier de tâmplărie, sau o altă firmă.”
Nici veniturile comunei nu sunt strălucite. Principala sursă de bani, sunt sumele acordate de Consiliul Judeţean, care, spre exemplu, pentru anul 2003 au fost de aproximativ 8 miliarde de lei, sume mici, cu care greu se pot descurca cei de aici. Noroc cu sumele venite din taxe şi impozite, care ajută, dar nu foarte mult. Pe anul trecut, venitul propriu al comunei a fost de 1,8 miliarde de lei.

O altă listă de priorităţi

Deocamdată, introducerea apei potabile rămâne un vis frumos. De fapt, aceasta nu reprezintă o prioritate pentru primar, deoarece acesta consideră că este mult mai logic şi mai eficient să se introducă prima dată canalizarea. “Introducerea apei potabile ar fi un proiect mult mai uşor de realizat. În plus, costurile acesteia sunt mai mici, comparativ cu intoducerea canalizării. Însă, nu mi se pare logic să introduc apa potabilă înaintea canalizării, deoarece sătenii nu-şi pot introduce apa în gospodărie, fără a avea o canalizare”, a declarat Bartha Mihaly.
Străzile nu reprezintă o urgenţă, şi nici nu ridică mari probleme. Drumurile comunale sunt pietruite în proporţe de 90 la sută. Noroc cu cele cinci cariere de piatră de pe raza comunei, de unde se poate procura balast, cu ajutorul caruia sunt întreţinute drumurile.
Cam aşa arată panorama comunei Pănet. În rest, viaţa decurge monoton, fără prea mari schimbări. Nici în bine, dar nici spre mai rău.

“Pentru 2004, cele mai urgente probleme rămân efectuarea unui proiect pentru noua clădire a grădiniţei, eliberarea şi clarificarea titlurilor de proprietate, dar şi îmbunătăţirea drumurilor”, a declarat primarul.

“În 2004 voi candida pentru încă un mandat. Consider că sunt în relaţii bune cu sătenii. La alegerile din 1996 am candidat pentru prima oară, din partea UDMR, şi am luat 86 la sută din voturi. Nu ştiu dacă o să câştig sau nu la alegerile din acest an. Deja s-au conturat şi viitorii contracandidaţi.Însă îmi place să concurez, ştiu să pierd, dar şi să câştig.” (Bartha Mihaly)

De comuna Pănet aparţin cinci sate: Berghia, Cuieşd, Hărţău, Sântioara de Mureş şi Pănet. Comuna are aproximativ 6000 de locuitori, majoritatea fiind maghiari.