Groapa se adânceşte

Salvarea are nevoie de salvare

Pe parcursul acestui an, Serviciul de Ambulanţă Mureş abia a supravieţuit de la o zi la alta. De multe ori era foarte aproape să nu-şi mai poată continua activitatea din motive financiare. Anul a fost început cu un buget mai mic cu 2 miliarde faţă de 2002, în ciuda faptului că anul trecut banii au fost insuficienţi şi s-au acumulat datorii, să nu mai vorbim de inflaţie. Bugetul pe 2002 a fost de 41 de miliarde lei, din care de fapt au fost plătite doar 39,8 miliarde. În 2003 contractul a fost semnat pe 38 de miliarde, suplimentat în luna octombrie cu încă 4 miliarde. Astfel, în ultimul trimestru al anului, Serviciul de Ambulanţă Mureş are la dispoziţie câte 3,18 miliarde de lei lunar cu care trebuie să deservească tot judeţul. Dacă stăm şi analizăm un pic cheltuielile absolut necesare pentru funcţionarea ambulanţei, e clar că aceşti bani nu sunt nici pe departe suficienţi. Numai fondul de salarii “mănâncă” lunar 3,1 miliarde, cu toate că numărul de personal (aproximativ 300 de angajaţi) este sub normative. De exemplu, ambulanţa judeţului Harghita are cu 60-70 de angajaţi mai mult decât cea din Mureş, cu toate că Mureşul fiind centru universitar, are un număr semnificativ mai mare de solicitări. Combustibilul se consumă la greu, aproximativ 18 tone pe lună care costă cam 600 de milioane lei. Pe medicamente, materiale sanitare şi piesele de schimb pentru maşini se cheltuie 150 de milioane lunar, iar pentru utilităţi (energie electrică, apă, gaz) se consumă lunar încă 100 de milioane. Adunând aceste sume, ne apropiem de patru miliarde şi nicidecum de trei. Nu este deci de mirare dacă datoriile cresc pe zi ce trece. Serviciul de ambulanţă Mureş a acumulat datorii de 180 de milioane către Petrom şi încă 100 de milioane către furnizorii de piese de schimb auto. Problema cea mai mare e  că Ambulanţa are datorii de 600 de milioane faţă de. În aceste condiţii nici Petrom, nici Cambus nu mai dă combustibil decât cu plata în maxim o săptămână, iar serviciul de ambulanţă nu are dreptul să cumpere benzină din altă parte pentru că licitaţiile au fost câştigate de cele două firme. Şeful Serviciului de ambulanţă a cerut avans de la CJAS din fondul de salarii din luna decembrie pentru a-şi putea continua activitatea. Ce se va întâmpla cu salariile, asta nu se ştie.
Pe de altă parte, din cele 80 de maşini existente în judeţ, numai 40-50 funcţionează, restul necesitând reparaţii şi piese de schimb pentru care nu sunt bani. În prezent lucrează câte 5 echipaje pe tură în Târgu Mureş şi încă 10-11 în judeţ, iar solicitările trec de 200 în fiecare zi. Numai săptămâna trecută au fost oprite patru maşini de prim ajutor deoarece constituiau deja un pericol public pe drumuri. Orice s-ar întâmpla, cei de la ambulanţă nu-şi pot sista activitatea din motive etice. Dar oare cineva se gândeşte şi la nevoile materiale necesare salvării unor vieţi?

Probleme şi la SMURD

În primul rând după prăbuşirea elicopterului, SMURD-ului i s-a promis unul nou pe care încă nu l-am văzut survolând deasupra oraşului. A doua problemă a fost cea legată de Dispeceratul Integrat de Urgenţă. Primarul Dorin Florea a spus că nu va mai lăsa să funcţioneze acest dispecerat în oraşele care nu plătesc “nici un ban pentru folosirea acestui serviciu. Nu am ce face. La o adică, plătind din banii municipiului risc să fiu închis”, declara atunci Florea. Unii spun că problema a fost rezolvată dar ieşirile în mass-media ale edilului şef nu arată acest lucru.

Jalea din farmacii

Farmaciile reprezintă partea cea mai “populară” a sistemului sanitar, pe care puţini dintre noi o pot ocoli. Iar faptul că acestea nu eliberează medicamente gratuite şi compensate decât în primele zile ale lunii a devenit deja obişnuinţă. Numai “norocoşii” care se îmbolnăvesc în această perioadă pot beneficia de ele. Situaţia este şi mai gravă, pentru că există mari conflicte între farmacişti şi CJAS.
Farmaciştii sunt nemulţumiţi de sumele pe care CJAS le decontează. La rândul ei, conducerea CJAS afirmă că doar aplică ceea ce este scris în lege. Sistemul e defectuos conceput, farmaciile se înglodează în datorii, iar cel care suferă este bolnavul.
Bugetul prezentat de CJAS arată cam jalnic. 114 miliarde de lei reprezintă suma pe angajamente pe anul 2003, cu plăţi în 2004; 90 de miliarde a fost suma cu care s-au achitat datoriile pe 2002, iar 33 miliarde de lei este suma pe 2003. Bugetul e tot mai sărac, iar numărul bolnavilor este în creştere, mai ales în lunile de iarnă. Farmaciile nu pot onora reţetele gratuite, respectiv compensate, decât în limita plafonului disponibil. Or, acest plafon este mult prea mic, ajungând numai pentru 2-3 zile pe lună. Farmaciştii sunt de părere că schimbarea sistemului actual de decontare ar ameliora situaţia. La ora actuală, farmacia primeşte fonduri în funcţie de activitatea din anii precedenţi, de impozitele plătite, etc. “Pentru acordarea plafonului din acest an s-a luat în considerare valoarea reţetelor pe care le-am eliberat în primele luni ale anului 2002. Or, tocmai în acea perioadă, la cererea CJAS (deoarece în acea perioadă a intrat în vigoare legea finanţelor), unele farmaciile nu au eliberat medicamente. Farmaciile care nu au respectat hotărârea Casei au beneficiat de un buget mai mare pe acest an. Aşa se explică cum unele farmacii mici dispun de un plafon mare, iar altele, care deservesc un teritoriu mai mare, au beneficiat de un plafon total insuficient. “Cel mai bun criteriu de defalcare a sumelor acordate diferitelor farmacii este cel profesional”, a declarat Valeria Antonie, preşedinta Patronatului Farmaciştilor. Acest criteriu se referă la gradul de perfecţionare al farmaciştilor. Sistemul a fost votat de Colegiul Farmaciştilor şi se aplică deja în alte judeţe. Cei de la CJAS afirmă însă că nu au adoptat sistemul, deoarece în Monitorul Oficial nu este prevăzut acest criteriu şi că ei “doar au aplicat legea.
Deocamdată se aşteaptă o nouă rectificare de buget, care se lasă de aşteptat şi care e puţin probabil să amelioreze situaţia.
Bugetul cerut de Casă pentru anul viitor se ridică la suma de 348 de miliarde de lei. Cât se va primi este o altă poveste. Cert e că şi în continuare se va perpetua aceeaşi poveste: cozi kilometrice la farmacii, în primele zile ale lunii, şi fuga de la o farmacie la alta, în căutare de medicamente compensate. Asta în paralel cu preţurile tot mai mari ale acestora.

   
Nici şcoala nu mai e ce a fost…

În condiţiile în care cei care organizează sistemul îşi bat joc atât de medici cât şi de farmacişti, aceste meserii nu prea mai au căutare. Fapt demonstrat şi de numărul mic de candidaţi înscrişi la admiterile din UMF Târgu Mureş. Drept urmare, concurenţa acerbă din vremurile de glorie ale medicinii au devenit acum doar o palidă amintire. Dacă prin 1990 la medicină concurau 9-10 persoane la un loc, mai târziu situaţia capătă un traseu descendent. În urmă cu 5 ani mai era o concurenţă de patru persoane pe un loc, însă în acest an numărul candidaţilor a fost numai cu puţin mai mare decât numărul locurilor, rezultând o concurenţă de numai 1,15 pe un loc. Ceea ce e destul de rău pentru cel mai râvnit centru universitar medical din ţară, care a fost Mureşul pe vremuri. Aşa se face că acum se poate intra la medicină şi cu o notă de 4,75 la concurs, ridicat peste 6 de nota de la bacalaureat. Acum câţiva ani era nevoie de o notă de concurs de cel puţin 8 pentru a intra la medicină.
După terminarea facultăţii, o mare parte din absolvenţi se trezesc că nu au loc în sectorul sanitar din cauza “producţiei de medici pe bandă rulantă” la universităţi. Celor care sunt totuşi printre cei mai buni, nu li se recunosc rezultatele obţinute din cauza organizării deficitare a unui concurs naţional de amploarea rezidenţiatului.
Nu e de mirare deci, că tinerii generaţiei actuale se îndreaptă din ce în ce mai mult spre meserii mai bănoase, care asigură un venit şi un trai decent, cu mai puţin efort. Numai cei cu o vocaţie pentru edicină se mai hazardează în practicarea acestei meserii nobile.

Marton GABRIELLA
Cristina Cornea
Marius LIBEG