Uncategorized

Penelopele din Fântânele

Deși scheleticele turnuri ale fostei termocentrale din Fântânele induc trecătorului sentimentul că localitatea este în pragul colapsului, realitatea e alta. Comuna este vie. Surprizele oferite de oamenii locului provin din activitățile lor. Dar cea mai de preț calitate găsită aici este prietenia, demult uitată în alte părți. Și într-ajutorarea.

Văzută de departe, comuna Fântânele, dominată de turnurile fostei termocentrale, pare o așezare urbană supraaglomerată și industrializată, poate și din cauza ceții care la orele dimineții se lasă în căldarea dintre dealuri unde este situată așezarea. Într-o localitate mare, de regulă oamenii nu se cunosc îndeajuns de bine între ei, dar la Fântânele lucrurile stau altfel. Mai mult, comunitatea de aici este foarte unită.

Statistici ciudate

În Fântânele locuiesc aproximativ 6.000 de oameni, iar majoritatea se ocupă de agricultură. “În comună nu există un petic de pământ nelucrat. Spre deosebire de alte părți, aici, oamenii se bat pentru pământ. Din agricultură se poate trăi bine în Fântânele. Din păcate, condițiile economice au făcut ca mulți tineri, aproape 80 la sută din ei, să prefere să muncească în Ungaria. Dar, după mulți ani petrecuți acolo, ei se întorc în sfârșit acasă, își construiesc case și își deschid afaceri proprii”, ne-a spus secretarul primăriei, juristul Csaszar Karoly Zsolt. Fântânele mai are o particularitate: oferă locuri de muncă. La SC OLD MOB, o fabrică de mobilă care produce în special pentru piața italiană, lucrează 35 de oameni. La SC ELAN Internațional, societate româno-germană ce confecționează cămăși, muncesc 100 de angajați. Mai este și SC Escargo, societate unică în zonă, care se ocupă cu comercializarea melcilor pemtru export. Aici lu-crează în permanență 10 oameni, iar în sezon, numărul lor ajunge până la 100. Deși există aceste locuri de muncă, mulți dintre localnici preferă să lucreze în altă parte. Majoritatea dintre ei, foști angajați ai termocentralei Fântânele de pe vremea în care aceasta absorbea o mare parte a forței de muncă din comună, au rămas fideli meseriei și fac zilnic naveta până la Iernut, la termocentrala de acolo. Există o mașină specială pentru transportarea lor. Cei care stau acasă însă, nu stau degeaba. Fac artă.

Lumea macrameurilor

Varga Margit este una din femeile din sat care, de când se știu, fac macrameuri. Este un obicei al locului, ca fiecare femeie să se ocupe de acest lucru, și deși vremurile în care se făceau bani frumoși din această artă au apus, lumea mai speră în întoarcerea la autentic și lucrează încontinuu, având grijă să dea ștafeta mai departe, generațiilor următoare. “Nimeni nu mai e interesat să cumpere lucrurile de mână. Noi nu am vândut niciodată la Artizanat, pentru că nu am primit comenzi. Să vinzi lucrul direct din mână este foarte greu și pe bani puțini. Pe mai puțin de jumătate din cât se vinde în alte părți. Săptămânal, vin oameni din Kend, din Corund și din părțile Clujului și cumpără de la noi pentru a vinde turiștilor. Dacă punem la socoteală că ața costă 700.000 de lei kg și adăugăm munca, reiese că vindem aproape de gratis munca de luni de zile”, ne-a spus Margit Varga.

Mileurile, macrameurile, bluzele de vară, toate lucrurile de mână sunt foarte frumoase, numai bune de făcut cadou celor dragi, mai ales că prețurile fac cu ochiul. O față de masă mare costă doar 1.200.000 de lei, iar celelalte au prețurile între 50.000 și 200.000 de lei. Margit a încercat la un moment dat să le vândă ea, direct, celor interesați, dar s-a dovedit a fi prea scump, iar autorizația de persoană fizică nu i se potrivește. Se ține deoparte de tot ce înseamnă comerț. Acum ea, ca și toate femeile din sat, dealtfel, așteaptă să vadă care va fi decizia unei firme olandeze care s-a interesat la un moment dat de munca lor. Răspunsul îl așteaptă în aceste zile. Și de Crăciun, femeile “penelope” din Fântânele nu își doresc altceva decât un răspuns afirmativ.

Veterinarul cu blazon

Și pentru că veni vorba de Crăciun, în ziua în care am poposit în Fântânele, peste 60 de localnici erau ocupați cu sacrificarea porcilor. Așa că medicul veterinar și asistentul său au fost ocupați până peste cap cu analizarea probelor de carne aduse de localnici. “Sunt medic veterinar în Fântânele de 27 de ani, dar atâtea boli ale animalelor ca în ultima perioadă nu au fost niciodată. În luna martie anul trecut, am descoperit că cei șase porci din curtea unui localnic aveau pestă porcină. S-au luat toate măsurile de precauție și pericolul a fost înlăturat.

Apoi, în aprilie, am depistat o pisică bolnavă de rabie. Acum, în noiembrie, am distrus alte cinci capete de porcine depistate și ele cu pestă porcină. Oamenii au conștientizat pericolul infectării și de fiecare dată când li se pare ceva suspect, apelează la noi. În ultimele luni, am examinat peste 600 de probe de carne, dar nu a fost depistată trichineloza. Pericolul îmbolnăvirii este real pentru că, odată cu desființarea târgurilor de animale, au apărut “geambașii”, care vând porci fără a avea documentele legale și medicale. Și oamenii de bună credință cumpără orice”, ne-a spus Bathory Andraș Csaba, medicul Veterinar. Bathory? Este printre ultimii descendenți ai principelui Bathory. Deține o copie a descendenței sale nobile, dar nu face uz de acest nume. Dimpotrivă, se simte puțin stingher când trebuie să vorbească dspre asta.

“Tot ce a avut familia mea pe vremuri a ajuns ruină. Așa că nu am ce revendica. Niște terenuri care sunt prea departe de casă nu le pot revendica. Titlul nobiliar pe care familia l-a primit, ca răsplată pentru serviciile aduse imperiului, rămâne doar titlu, fără terenuri sau clădiri”, ne-a spus la despărțire descendentul principelui Bathory.

Ce surprize mai oferă comuna?

Între oamenii comunei este o legătură specială, care se observă de fiecare dată când unul dintre ei este în necaz. Nu de multă vreme, Margit Varga și-a pierdut mama. 540 de consăteni au sărit în ajutorul ei. Cu bani, cu ouă, făină, găini. În total s-au strâns 32 de milioane de lei, 48 de găini, trei saci de făină albă. Tot ceea ce avea nevoie pentru înmormântare a venit de la consăteni. “De fiecare dată când se întâmplă un necaz într-o familie, știm că ne putem baza pe vecinii din comună. Așa că nu mai trebuie să ne facem și alte griji. Ei se ocupă de tot, inclusiv de masa de pomană, care se organizează la căminul Cultural”, ne-a spus Margit. Și pentru că în Fântânele Căminul Cultural este locul unde se desfășoară toate evenimentele locului, căminul a fost renovat, are încălzire centrală , e proaspăt zugrăvit, iar miercuri a fost inaugurată noua bucătărie, finalizată cu ajutorul unor parteneri olandezi”, ne-a spus Toth Denes, consilier local. Fântânele s-a dovedit a fi o comună ca o pată de culoare pe chipul destul de gri al vieții la țară. O comunitate în care tenacitatea, voința și prietenia sunt cele mai importante aspecte ale conviețuirii.

Eugenia KISS

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close