Pepiniera rechinilor

Primăria Cluj nu a reușit să ofere investitorilor de la SELGROS o soluție viabilă pentru construirea magazinului care-și va deschide porțile în această vară, astfel că afacerea a fost “agățată” de agenția Imobil Center, patronată, după cum arătam în ediția anterioară, de Ioan Nistor Poenaru. Pepiniera Becaș din Someșeni, întinsă pe o suprafață de aproape 60 de hectare, are un potențial imobiliar extraordinar, fiind situată în intravilan, cu legătură spre cartierele Mărăști și Gheorgheni.

Un viitor cartier “Băneasa” se profilează în Cluj-Napoca. Zona, cunoscută clujenilor drept pepiniera Becaș, este situată în Someșeni și se extinde pe o suprafață de 60 de hectare. În perioada comunistă , terenul era folosit de stat pentru cultivarea de puieți ornamentali destinați spațiilor verzi din Cluj-Napoca. Utilizarea a 60 de hectare de teren intravilan în acest scop a devenit aberantă, având în vedere penuria de locații pentru locuințe sau pentru investiții economice în Cluj-Napoca.

60 de hectare irosite

Prin decizia nr. 105 din 9 aprilie 1975, comitetul executiv al Consiliului Popular al municipiului Cluj-Napoca hotărăște transferarea terenului situat în partea de Hotar “Sub pădure” în suprafață de 14,0275 ha, precum și terenul în suprafață de 3,7983 ha din aceeași zonă din administrarea comunei Feleacu în cea a orașului Cluj-Napoca. Urmează un alt transfer al terenurilor, din administrarea Consiliului Popular în cea a Administrației parcurilor și străzilor Cluj-Napoca (RADP-ul de astăzi). Așadar, inițial, Regia avea în administrare doar 17,8 hectare. Cum s-a înstăpânit însă RADP pe cele aproape 60 de hectare pe care le avea în 2001, când au fost retrocedate, în sfârșit, câteva terenuri? În anul 1997, RADP-ul a acționat în instanță zeci de familii care dețineau, conform CF-ului, suprafețe din pepiniera Becaș. La ședința civilă nr.5746 din 30 aprilie 1997, Judecătoria Cluj -Napoca admite acțiunea RADP-ului împotriva “pârâților” și dispune întabularea într-un nou CF a dreptului de proprietate a reclamantei pe următoarele suprafețe: 18.255 mp, 21.174 mp, 99.155 mp, 33.635 mp, 6.502 mp și 23.020 mp din pepiniera Becaș. În total, 201.741 mp, adică 20,17 hectare. Familiile erau reprezentate de curatorul Alexandru Cocea și, din declarațiile mai multor “pârâți”, reiese că urmașii care aveau drept la moștenire nu au fost anunțați că va avea loc un proces. Astfel, deși în sentință apare clar că fiecare dintre proprietari avea un extras CF care atesta dreptul la moștenire a terenurilor, instanța a notat că “pârâții nu se opun admiterii acțiunii”. Oricum nu aveau posibilitatea, fiindcă nici unul nu se afla în sala de judecată.

Sentința prin care RADP-ul a primit liber la întăbularea celor 20,17 hectare a avut drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare. Bineînțeles, a început un șir interminabil de procese între RADP și urmașii proprietarilor de drept. Familia Dulca a avut 10 procese până a reușit, în sfârșit, să-și recupereze 5,2 hectare. În prezent, Dulca se judecă în contiunare cu RADP-ul pentru retrocedarea a încă 5.475 mp.

Dedesubturile unei afaceri de zile mari

După cum arătam recent, RADP-ul a făcut un schimb de terenuri cu Imobil Star, astfel încât, firma lui Å¢ucu Poenaru să poată vinde SELGROS-ului o suprafață unitară. Surse confidențiale ne-au informat că schimbul s-a petrecut în cele două săptămâni din luna noiembrie 2004, când Liviu Medrea a fost, provizoriu, directorul RADP. Dacă familia Dulca

și-a primit partea în urma vânzării celor 5,2 ha către Imobil Star și a ieșit din cadrul problemei, nu același lucru s-a petrecut în cazul familiei Zagony. RADP-ul a făcut schimb cu Imobil Star, în joc fiind terenul familiei Zagony, aflat în litigiu la data respectivă. Adică s-a purtat ca și cum suprafața ar fi fost propria-i moșie. Deși familia Zagony avea deja o hotărâre judecătoarească a instanțelor clujene prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe același amplasament, RADP-ul a făcut schimbul și terenul a ajuns la Imobil Star, ulterior la SELGROS. În prezent, familia păgubită a acționat în judecată SELGROS-ul, dar germanii au fost cumpărători de bună-credință, așa că, mai degrabă Regia ar trebui să răspundă în fața instanței. De altfel, Zagony are procese și cu RADP-ul și cu Consiliul Local.

În prezent, numai la Înalta Curte de Casație și Justiție se află pe rol încă trei procese. Familiile Sima, Terebesy și Boda, speră că astfel va lua sfârșit calvarul litigiilor și își vor primi drepturile. Dacă toate procesele vor dura, ca în cazul familiei Dulca, peste trei ani, unii proprietari vor fi puși în posesia terenurilor abia după ce România va adera la UE. În spatele acestor tergiversări se află interesele unor personaje influente ale Clujului, care probabil urmăresc să obțină, la schimb, după metoda deja cunoscută, terenurile din pepiniera Becaș. Schema este viabilă, având în vedere potențialul imobiliar al zonei. Prețul unui metru pătrat a crescut până la 80 de euro. Și probabil că va mai urca. Apariția SELGROS-ului în zonă a dus la creșterea valorii urbanistice a zonei, și se vehiculează că în spatele magazinului va fi introdusă o linie de autobuz, mai ales că există deja un drum asfaltat. Mai mult, se pare că printr-un parteneriat public privat (cu RADP-ul, se pare), vor fi construite blocuri de locuințe. Așadar, în scurt timp zona se va transforma într-un nou cartier de lux al Clujului.

Ipotecă pe moșia altuia

Din ianuarie 1999, până în ianuarie 2003, RADP-ul s-a folosit cu succes de terenurile pepinierei, pe care le-a ipotecat pentru a obține credite de peste 27 de miliarde de la BCR. Cazul a apărut și în presa locală. Surpriza a fost că RADP-ul a ipotecat și terenul familiei Dulca, aflat în litigiu în acea perioadă. Astfel, Dulca s-a trezit că terenul, pe care deținea deja din 2002 titlu de proprietate, este ipotecat, existând posibilitatea de a-l pierde. în acest context, revenim la cazul Complexului de Sere de pe strada Fabricii, pe care RADP-ul a fost obligat să-l scoată la licitație pentru a-și plăti creanțele datorate firmei hunedorene SC Talc Dolomita SA. Astfel, terenul de 17.600 metri pătrați, cele patru sere, centrala termică și încă șase imobile au fost scoase la mezat. Valoarea bunurilor era evaluată la 40 de miliarde de lei. Se pare că, până la urmă, cehii de la Qinn Invest au cumpărat terenul de sub sere la un preț de 6 – 7 miliarde de lei. Credem că noua administrație locală, precum și noua conducere a RADP nu va proceda în acest mod, deși datoriile regiei sunt de 58 de miliarde de lei.

Un val de revendicări

Acțiunea întreprinsă de RADP în 1997 nu a fost durabilă. Procesul prin care a întabulat 20,17 ha prin comasarea parcelelor și schimbarea numerelor topografice fără radierea vreunui teren de pe numele vechilor proprietari nu a avut, până la urmă, câștig de cauză. Cât despre cele două lacuri artificiale, construite de vechea Administrație a parcurilor pentru irigarea pepinierei, am aflat că și terenurile de sub ape sunt revendicate de familia Ianosi. Balastrul scos din actualele lacuri a fost depus sub pământul pe care în prezent se ridică magazinul SELGROS. În momentul în care

s-au început construcțiile, sub un strat superficial de pământ s-a găsit un strat adânc de 9 metri de balastru, care, deși nu este bun ca bază de fundație, ar fi fost potrivit pentru construirea șoselelor. Deocamdată, balastul a fost depozitat în imediata vecinătate a SELGROS-ului.

Legea își urmează cursul greoi

Marius Cătăniciu, directorul RADP a declarat că suspiciunile clujenilor aflați în procese cu Regia pentru recuperarea terenurilor sunt nefondate, întrucât nu se pot ipoteca bunuri în litigiu. Despre acțiunea fostei conduceri în acest sens, actualul director nu a dorit să comenteze, nefiind implicat în vreun fel în ceea ce s-a petrecut în perioada 1999-2003. Directorul Marius Cătăniciu ne-a înștiințat că nu există nici o intenție a RADP-ului de a ipoteca terenuri din pepiniera Becaș. Regia are doar o ipotecă pe un teren din Bobâlna, însă situația juridică a imobilului este clară. În privința procesului îndelungat prin care proprietarii de drept ajung să-și recupereze terenurile, Marius Cătăniciu a arătat că Regia nu face decât să urmeze procedurile legale. “Ca să nu mi se reproșeze nimic, sunt obligat să parcurg toate etapele pentru ca legea să fie pusă în aplicare. Legea trebuie să-și urmeze cursul”, a mai spus directorul Cătăniciu.

Å¢ucu tace și face

Sursele noastre ne-au informat că Imobil Star este în căutare de noi terenuri în zona Someșeni. Afacerea teribil de profitabilă cu SELGROS a fost realizată cu ajutorul Băncii Reiffesein, printr-un împrumut contractat de Poenaru. Rămâne un mister dacă creditul a fost primit de firma Imobil Center SRL sau de o persoană fizică. Surse care țin să-și păstreze anonimatul susțin că ultima afacere marca Imobil Star ar fi achiziționarea sediului defunctei Bănci a Religiilor. Conform surselor noastre, Banca Religiilor a fost executată de o firmă de lichidatori din Capitală, iar Å¢ucu Poenaru ar fi cumpărat sediul din Piața Cipariu doar cu 2 miliarde de lei.

Nicoleta NAP