Percheziționarea redacțiilor, neconstituțională în Germania

Potrivit unui material publicat de Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Curtea Constituțională a Germaniei a dat verdictul în celebrul caz “Cicero”: raidul poliției asupra redacției revistei politice Cicero constituie “o serioasă ingerință în libertatea presei”. Mai mult, judecătorii au decis că astfel de percheziții și confiscări de materiale editoriale în anchetele împotriva unor jurnaliști vor fi considerate, pe viitor, inadmisibile din punct de vedere constituțional.

Potrivit sursei citate, în cazul Cicero găsim o combinație de elemente care nu ne sunt străine: investigarea jurnaliștilor pentru publicarea unor informații secrete (vezi cazul Gârleanu & Oancea, de la Focșani), percheziționarea redacțiilor și “clonarea” calculatoarelor (același Gârleanu & Oancea, soldat cu percheziții la Ziua), sau cazul Gazeta.

În iunie 2005, Oficiul de Investigații Penale (BKA) din Germania a emis un mandat de cercetare împotriva jurnalistului Bruno Schirra, reporter la revista “Cicero”, acuzându-l de “trădarea unor secrete de stat”. La mijlocul lui septembrie, Poliția a percheziționat sediul redacției revistei, din Potsdam. Schirra publicase un profil al liderului irakian Abu Musab al-Zarqawi, citând paragrafe dintr-un document secret al BKA care compila informații furnizate de serviciile de informații din SUA, Franța, Germania si Israel. În timpul percheziționării redacției, poliția a copiat pe dischete documentele din calculatorul lui Schirra. În același timp, s-au făcut percheziții și la domiciliul jurnalistului.

BZA și Gazeta, paralizate

Redacțiile celor două publicații, Bună ziua, ARDEAL și Gazeta de Cluj au fost luate cu asalt de polițiști și jandarmi, în data zilei de 30 octombrie, la prima oră. În condițiile în care niciun reprezentant legal al societății editoare a Bună ziua, Ardeal nu era “disponibil”, pe numele acestora eliberându-se mandate de reținere, o echipă de peste zece polițiști, jandarmi și “mascați” au percheziționat redacția ziarului, în prezența unui angajat al cotidianului, care nu avea calitatea de reprezentant legal al societății. Cu toate acestea, s-au dezasamblat toate calculatoarele și serverele, hardurile au fost sigilate. Totodată, toate încăperile au fost percheziționate, fiecare filă de dosar, agendă și documente aflate în cele cinci încăperi ale redacției au fost “verificate”. Angajatului Bună ziua, Ardeal, căruia i se solicitase luni, la prima oră să se prezinte la redacție pentru că “se percheziționează redacția”, i s-a permis să ia legătura telefonic doar cu un coleg și cu avocatul societății, știindu-se că cel din urmă participă la percheziția locuinței uneia dintre persoanele reținute.

S-au ridicat din cele două sedii de ziar tot ce înseamnă aparatură și documente. Practic, cele două ziare nu au mai dispus de infrastructura necesară bunei desfășurări a activității redacționale. Nici după aproximativ cinci luni, aparatura ridicată din cele două redacții nu a fost returnată, cu toate că hardurile calculatoarelor au fost clonate.

Cazul Gârleanu – Oancea

De peste un an de zile, doi ziariști din Focșani, Marian Gârleanu și Sebastian Oancea se află sub anchetă. Cei doi sunt cercetați sub acuzația de a fi intrat în posesia unor documente secrete – pe care le-au trimis redacțiilor celor două cotidiene centrale pentru care lucrau și care, la rândul lor, le-au retrimis “păgubașului” – în speță Ministerul Apărării Naționale. Povestea a atras atenția Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, prin Reprezentantul pentru Libertatea Presei, care s-a adresat MAE și a inclus cazul celor doi jurnaliști în raportul privind libertatea presei in spațiul OSCE. În pofida acestor reacții evidente, procuratura nu a dat până în acest moment o soluție în acest caz: anchta nu a fost închisă, dar nici jurnaliștii nu au fost trimiși în judecată.

Memoranda Onac