Personalități care au marcat Târgu Mureșul

Viața culturală, politică și academică a orașului Târgu-Mureș a fost marcată, de-a lungul timpului, de trei personalități maghiare care au adus un suflu nou orașelului de provincie. Teleki Samuel, Bolyai Farkas și Bernády György au lăsat în urma lor o moștenire ce nu poate fi neglijată.

Teleki Sámuel s-a născut la Gornești, în apropierea orașului Târgu-Mureș, la 17 noiembrie 1739. Familia Teleki făcea parte din rândul înaltei nobilimi maghiare calvine, cu tradiție în Transilvania. Tatăl său, Sándor Teleki, s-a remarcat prin activitatea de susținere financiară a activității școlare. Această preocupare permanentă a tatălui se răsfrânge și asupra fiului căruia îi va fi asigurată o educație desăvârșită. Studiile elementare și gimnaziale îi vor fi asigurate prin profesori particulari, așa cum se obișnuia în familiile aristocrate, iar între anii 1759-1763 va frecventa universități din străinătate. Orașele unde își desăvârșește formarea scolastică sunt Budapesta, Viena, Basel, Strassburg, Karlsruhe, Köln, Utrecht și Leiden. În ultimul an, înainte de întoarcerea în țară, va ajunge inclusiv la Paris. Scopul acestor continue peregrinări este de a avea un acces cât mai bun la informații din toate domeniile: filosofie, literatură, istorie, matematică, fizică, științe naturale. Întors în Transilvania, aduce cu el un număr impresionant de volume care vor constitui nucleul viitoarei biblioteci pe care o va înființa la Tîrgu-Mureș. În 1768 se căsătorește cu Zsuzsanna Bethlen de Iktar. Tinerii soți se stabilesc pe moșia contelui de la Dumbrăvioara. Implicarea activă în viața cultural-educativă transilvăneană vine odată cu ocuparea postului de curator al Colegiului din Aiud. În această calitate, Teleki se ocupă de reorganizarea studiilor, impunând o orientare raționalistă. Din anul 1774 va începe o nouă etapă în viața sa, și anume implicarea în politica principatului prin deținerea de funcții. La început va fi numit comite suprem al comitatului Târnavei. În 1777 deține funcția de consilier al Guberniului Transilvaniei. Între 1780 și 1790 este consilier intim al împăratului Iosif al II-lea. În urma reformelor administrative ale împăratului se restructurează împărțirea teritorială a provinciei. În cadrul acestor măsuri Teleki va primi funcția de comite al comitatelor unite ale Bihorului, Săbolciului, Aradului, Bichișului și Csongradului. Ascensiunea sa politică continuă cu funcția de vicecancelar al Cancelariei Aulice. După moartea împăratului Iosif al II-lea și revenirea la vechea organizare politico-administrativă, în cadrul căreia Transilvania avea propria cancelarie separată de cea a Ungariei, Teleki va fi numit cancelar al Transilvaniei. Rămâne în această funcție până în 1822, la stingerea sa din viață. Activitatea intensă de om politic nu a diminuat preocupările sale de om cultivat și erudit. Drept dovadă, la sfârșitul secolului al XVIII-lea pune bazele – la Târgu-Mureș – a primei biblioteci publice din Transilvania, unde sunt grupate mii de volume adunate de Teleki de-a lungul vieții.

Bolyai, matematicianul care a îmbogățit biblioteca Teleki

Bolyai Farkas, personalitate complexă, om de știință cu preocupări multilaterale, corespondent al Academiei Ungare la secția matematică, și-a petrecut cea mai mare pare a vieții la Târgu-Mureș. A fost profesor al Colegiului Reformat de aici – colegiu care astăzi îi poartă numele – timp de peste 40 de ani. Bolyai s-a născut în anul 1775, în localitatea Buia (azi în jud. Sibiu), într-o familie de mici nobili. Studiază la Colegiul Reformat din Aiud, unde se dovedește a fi foarte bun matematică. Pleacă la studii la Jena și la Göttingen în calitate de preceptor al baronului Kemény Simon din Cluj. Se va împrieteni în această perioadă cu Gauss, viitorul matematician de renume mondial, cu care împărtășește preocupările pentru geometrie și în special pentru problematica paralelelor și demonstrarea axiomei a XI-a a lui Euclid. În 1804, Bolyai Farkas este chemat la Târgu-Mureș pentru a ocupa funcția de profesor de matematică, fizică și chimie la Colegiul Reformat. Se ocupă intens de educația fiului care se dovedește a fi foarte talentat la matematică, dar și la vioară. Cu mari eforturi financiare reușește să-și înscrie fiul la Academia Tehnică Militară din Viena. În 1832 apare primul volum publicat de Bolyai Farkas. Este vorba despre lucrarea Tentamen, o lucrare în care problematicile de matematică pură sunt expuse dintr-un punct de vedere filosofic. Ca anexă la Tentamen va apărea și lucrarea lui János Bolyai, fiul său, prin care acesta pune bazele geometriei neeuclidiene. Pe lângă constantele preocupări legate de matematici, Farkas își îndreaptă atenția spre dramaturgie, poezie și pedagogie. A scris studii despre o reformă a învățământului, despre silvicultură, a compus piese de teatru și poezii. A fost pasionat de tehnică, făcând proiecte și construind sobe de teracotă. A rămas fidel toată viața Colegiului Reformat, motiv pentru care în anul 1852 când împăratul Franz Joseph va vizita orașul Târgu-Mureș și renumitul colegiu, Farkas va fi însărcinat cu ținerea unui discurs. Atașamentul față de instituția de învățământ în care a activat atâția ani este demonstrat și de gestul pe care-l face înainte de moarte: cea mai mare parte a cărților și manuscriselor sale o donează colegiului. O altă donație importantă în bani și cărți o lasă Bibliotecii Teleki.

Bernády György primarul cu o viziune

Dr. Bernády György (1864-1938) e una dintre acele persoane publice, care a reușit să schimbe radical imaginea orășelului de început de secol, reprezentând necontenit interesele cetățenilor. Bernády György s-a născut în aprilie 1864 în Beclean, dar copilăria și-a petrecut-o în Târgu-Mureș. În 1878, familia Bernády primește dreptul de cumpărare a farmaciei din centrul Târgu-Mureșului (azi piața Trandafirilor nr.55) care devine proprietatea familiei. Tânărul Bernády susține examenul de bacalaureat la colegiul din Târgu-Mureș, dar își continuă studiile la Pesta, unde devine doctor în farmacie, dar se licențiază și în științe juridice. Conduce doar o scurtă perioadă de timp farmacia familiei, deoarece în 1896 devine deputat, reprezentând Târgu-Mureșul în Adunarea Națională. În 1902 Bernády ajunge primarul Târgu-Mureșului. Datorită statorniciei lui, orașul se dezvoltă neîntârziat. Perioada marilor schimbări începe cu demolarea sediului vechii primării, dar peste puțin timp primarul hotărăște modernizarea centrului: dezvoltarea distribuției și furnizării energiei electrice, precum și construirea unui sistem de alimentare cu apă și canalizare. În 1904 se construiește fabrica de cărămidă, se modernizează abatorul, se asfaltează 117 de străzi, se amenajează alei, parcuri și piețe. În timpul mandatului lui Bernády se construiesc școlile primare de stat de pe strada Jókai (azi strada Eminescu), de pe strada Sándor János (azi strada Gheorghe Doja) și de pe strada Híd. Se înființează casa de copii, Școala Superioară de Comerț (azi Universitatea „Petru Maior”), Gimnaziul Romano Catolic (azi Colegiul Național „Unirea”), Școala Superioară de Fete (azi Colegiul Național “Al. Papiu Ilarian”) și Serviciul de Gospodărie Comunală (azi Universitatea „Dimitrie Cantemir”). Primarul Târgu-Mureșului dispune și ridicarea unei școli cu profil muzical, a unei galerii de artă și înființarea bibliotecii publice. Bernády György este cel care inițiază construcția clădirilor care „trebuie să fie în slujba următoarelor secole și să-i servească și urmașilor nepoților noștri!” În 1908 dăruiește orașului o nouă primărie, proiectată de Komor Marcell și Jakab DezsÅ‘. Particularitatea clădirii de trei etaje, construită în stilul secession, este turnul înalt și grațios, noua primărie devenind fără îndoială un obiect valoros în patrimoniul orașului. Între 1911 și 1913 Târgu Mureșul devine mai bogat cu o clădire. De data aceasta este vorba despre Palatul Culturii, o altă operă de artă construită în stil secession. Bernády hotărăște înființarea unui centru cultural și aduce în „palatul-de-concerte-simfonice”o orgă cu 62 de registre, fabricată de frații Rieger. Căsnicia lui Bernády cu Madarász Erzsi se sfârșește în 1913. Bernády se căsătorește din nou, luând-o de nevastă pe văduva primarului din Budapesta. Noua soție însă se adaptează greu la modul de viață al orășelului de provincie, și într-un scurt timp căsnicia se destramă. În primăvara anului 1915, Ady Endre, renumitul poet maghiar, împreună cu soția lui, Boncza Berta (Csinszka) vizitează Târgu-Mureșul. Bernády îi găzduiește cu mândrie pe musafiri, arătându-le biblioteca publică și Palatul Culturii. În 1916 Bernády se căsătorește a patra oară. Noua soție îi dăruiește un fiu, pe György, care din nefericire moare la vârsta de 17 ani. Ca urmare a izbucnirii primului război mondial, și al semnării tratatului de la Trianon, pe 24. iunie 1920, Târgu-Mureșul devine oraș al României, iar planurile lui Bernády sunt sabotate. În 1919, lăsând deoparte naționalismul, îl caută pe Iuliu Maniu, pe directorul Consiliului Dirigent al Transilvaniei, unde reprezintă maghiarii din Transilvania. Din 1922 Bernády își continuă activitatea la Miercurea Nirajului, iar în 1926 e deputat al județului Mureș în Camera Deputaților, și comandant al Armatei Regale Române. Din 1926 până în 1929 Bernády György e din nou primarul Târgu-Mureșului, și e ales și parlamentar, reprezentant al județul Mureș-Turda. În 1927 pleacă din Partidul Maghiar și înființează Blocul Democratic al Cetățenilor. Bernády György, primar, prefect, deputat al Adunării Naționale, comandant al Armatei Regale Române, moare în 1938.