Prezidențiabilii, în beția de sondaje

Dacă ar fi să dăm crezare sondajelor aruncate pe piață în ultimele trei săptămâni, trei candidați strâng undeva la 95 % din voturile românilor cu drept de vot. Restul candidaților, adică ceilalți cinci abia ating un 5 %. Oricât ne-ar ameți cei mai specialiști în domeniul sociologiei, nouă, cu puțină logică și un gram de matematică, nu ne vine și nu putem a crede aiurelile elaborate de așa-numitele institute serioase de sondare a intențiilor noastre de vot. Cum își împart, frățește, președintele Traian Băsescu, președintele Senatului, Mircea Geoană, și senatorul Crin Antonescu cele 95 % din voturi încercăm să ne dumirim în cele ce urmează. Pentru frumusețea poveștii am inserat și câteva declarații ale unor „personalități” ale lumii sociologice, care, dacă ar fi să mergem pe mâna lor, sondajele nu „minte”…

Parafrazându-l pe veșnic actualul Ion Luca Caragiale, “eu pe cine sondez”, ne întrebăm firesc cum au reușit trei institute de sondaj să scoată – două în chiar aceeași zi – rezultate atât de diferite, dând drept premianți ai locului I pentru turul al doilea trei candidați diferiți, uniți de același gând, fotoliul din Palatul Cotroceni. Dar să vă prezentăm ridicolul sondajelor.

Unde mai punem și de la cine mai luăm?!

Începem cu două sondaje mai ușurele, înainte de începerea mega-bătăliei prezidențiabililor pentru ecranele televizoarelor, paginile ziarelor, site-uri, panotaj, înainte de multi-polarizarea mass-media către unul sau altul dintre candidați. Săptămâna aceasta, Compania de Cercetare Sociologică și Branding (CCSB), altfel considerată, de specialiști nu de noi că nu avem, nu-i așa, căderea de a ne da cu părerea despre competențe sau incompetențe, o firmă sociologică de prestigiu ne-a uimit printr-una dintre creațiile sale de laborator, adunate prin telefon. Potrivit sociologilor de la CCSB, intențiile de vot arată cam așa:

Traian Băsescu – 34%

Mircea Geoană – 28%

Crin Antonescu – 19%

Sorin Oprescu – 12%

Vadim Tudor – 4%

Kelemen Hunor – 2%

Acestea ar fi rezultatele în turul I.: În turul 2, potrivit acelorași, șeful statului ar pierde cu oricare dintre candidații care ar trece de primul tur de scrutin: Geoană (55%), și de Antonescu (53%), și de Oprescu (52%).

Nici INSOMAR nu se lasă mai prejos și produce săptămâna trecută procentele unui sondaj cu finanțare media. În perioada 8-11 octombrie, rezultatele comunicate de acest institute și realizate la comanda Realitatea TV, îl dădeau drept câștigător în turul II pe același Mircea Geoană, cotat cu 50,6% din voturi față de 49,4%, cât ar strânge președintele în exercițiu. Bineînțeles nu e de neglijat și marja de eroare de 3 %.

În primul tur, rezultatele arată astfel:

Traian Băsescu – 33,4 %

Mircea Geoană – 28,5 %

Crin Antonescu – 14,5 %.

Sorin Oprescu – 8,1 %

Vadim Tudor – 6,1 %

George Becali – 4,6 %

Kelemen Hunor – 4,3 %.

Dacă la vârf, sondajele nu ne provoacă nelămuriri, în zona de mijloc și la coada clasamentului, dilemele ni se înmulțesc. Adică și cu marja, procentele lui Crin Antonescu, Sorin Oprescu, George Becali nu se pupă. Adică par discret lucrate, în funcție de cine a dat banii. Dar cele două, hai să spunem că sunt decente. Dar ce urmează…

Cifre otrăvite

În ultima săptămână însă, rezultatele ne-au uluit, ne-au lăsat perplecși și ne-au insultat inteligența pe care credem că, totuși, o avem.

CSOP

Traian Băsescu – 35%

Mircea Geoană – 24%

Crin Antonescu – 19%

Sorin Oprescu – 8%

Restul, procente nesemnificative.

INSOMAR

Mircea Geoană – 30%

Traian Băsescu – 29%

Crin Antonescu – 20%

Sorin Oprescu – 7%

Corneliu Vadim Tudor – 7 %

Kelemen Hunor – 4 %

George Becali – 3 %

CURS

Traian Băsescu – 32 %

Mircea Geoană – 24 %

Crin Antonescu – 15 %

Sorin Oprescu – 13 %

Corneliu Vadim Tudor – 7 %

George Becali – 5 %

Kelemen Hunor – 3 %

Biroul de Cercetări Sociale (date oferite doar pe București)

Traian Băsescu – 31,2 %

Crin Antonescu – 31,2 %

Mircea Geoană – 14,5 %

Sorin Oprescu – 13,5 %

Corneliu Vadim Tudor – 7,3 %

George Becali – 2,2 %

Adică, oricât am sta și le-am analiza, vorba unui pișicher, acestea dau cu virgulă. Președintele în funcție, Traian Băsescu dansează de la 29 la 35 %. Mircea Geoană face balet de la 24 la 32 %. Crin Antonescu de la 15 la 20 %, cu un senzațional scor pe București de peste 31 %, iar enumerarea poate continua. La un calcul simplu, vedem unde se duc procentele, dar nu reușim să înțelegem cum.

Cert este că neconcordanțele strrăvezii între sondajele elaborate de institute diferite a fost observată de mai toată lumea. Reprezentanții unuia dintre cele mai puternice site-uri românești, HotNews.ro, au luat chiar hotărârea radicală de a nu mai da publicității rezultatele nici unui sondaj de opinie, indiferent de institutul care-l realizează, pe durata campaniei electorale. “Ultimele sondaje prezintă diferențe de peste zece procente între scorul candidaților la președinție, ceea ce ridică serioase semne de întrebare asupra corectitudinii lor. HotNews.ro nu dorește să blameze în bloc institutele de sondare a opiniei publice, însă nu dorește să gireze pretinse cercetări sociologice cu scop evident manipulator”, au arătat aceștia într-un comunicat.

Adevărul despre cum stau prezidențiabilii în sondaje îl vom afla doar pe 22 noiembrie, până atunci, mass-media și partidele politice ar putea da dovadă de decență și în situația în care nu pot să prezinte rezultatele reale, să se abțină de la bombardamentele cu cifre otrăvite și de la intoxicările alegătorilor.

Ceea ce se întâmplă în privința sondajelor în acest an, spun analiștii, este un “plagiat” al celor din 2000. Începutul lui 2000 îl plasa în sondaje drept lider autoritar pe Ion Iliescu și PDSR. Un INSOMAR din martie îl dădea pe Ion Iliescu la 44,3%, urmat de Emil Constantinescu – 20% și Teodor Meleșcanu – 18,9%. În aceeași lună, CURS îl dădea pe Ion Iliescu la 43%, urmat de Meleșcanu – 20%, Emil Constantinescu – 19%, Corneliu Vadim Tudor pe cinci, cu 5%, în urma lui Petre Roman. În iunie, Metro Media Transilvania îl dădea pe Ion Iliescu la 51%, Emil Constantinescu 19%, Teodor Meleșcanu 14%, Corneliu Vadim Tudor 9%, Petre Roman 3%. CURS, tot în iunie, îl scotea pe Ion Iliescu cu 48%, Emil Constantinescu 13%, Teodor Meleșcanu 10%, Theodor Stolojan 10 %, Corneliu Vadim Tudor 6% iar IMAS dădea următoarele procente: Ion Iliescu 44%, Emil Constantinescu 17%, Corneliu Vadim Tudor 12%, Teodor Meleșcanu 10%, Roman 6%, Stolojan 5%. În iulie, deși cotat la 20 %, Emil Constantinescu se retrage din cursă și renunță să mai candideze, declarând celebra “am fost învins de sistem”.

Până în noiembrie, companiile de cercetare sociologică o țin tot așa. În noiembrie, Metro Media Transilvania îl dă Ion Iliescu la 44,5%, urmat de Theodor Stolojan 15,9%, Isărescu 12,5%, Vadim Tudor 11,8%. Pe 17 noiembrie, CURS, în schimb, afirmă că Iliescu ia 47%, Vadim 14%, Isărescu și Stolojan câte 13%, Meleșcanu – 4%.

Votul avea însă să răstoarne cifrele oferite până atunci de institutele de sondaj. Ion Iliescu a intrat în turul II, dar cu numai 36,35%, iar Corneliu Vadim Tudor l-a secondat cu 28,34%.

Istoria care este

Crin Antonescu a plecat de la 1% intenție de vot la prezidențiale în lunile ianuarie și februarie 2009, pentru ca, de atunci, să urce constant. În aprilie avea deja 12 %, potrivit unui sondaj CCSB. La câteva zile distanțe, INSOMAR îl cota cu 20,1% și îi sufla în ceafă președintelui Senatului, Mircea Geoană. Procentele celor doi sunt relativ aceleași și într-un sondaj al Gallup, din mai, în timp ce șeful statului se relaxa la un 35 %.

Din a doua jumătate a anului, Crin Antonescu urcă și coboară constant, depinde cine face sondajul. Într-o cercetare Gallup, Crin Antonescu are în luna iulie 20% și ocupă locul al doilea, înaintea lui Mircea Geoană, iar într-un sondaj BCS, 21,5%, tot în fața lui Geoană. În aceeași lună, CURS răstoarnă rezultatele: Mircea Geoană este cotat la 27 %, iar Crin Antonescu la doar 13 %. Și este inutil să mergem mai departe, deoarece cifrele continuă să fie la fel de năucitoare și să fie favorabile candidatului care comandă sondajul.

Alin Teodorescu, fost director IMAS – “În România însă, s-a răspândit ideea falsă că tabelele institutelor de sondaje conțin o cantitate obscură de manipulare. Consecința este că se răspândește ideea că poți „să cumperi cifre“ în sondaje. În 35 de ani de meserie nu am cunoscut vreun asemenea caz. Nu am avut niciodată vreo probă că un cercetător serios a obținut cifra 20.5% într-un sondaj și a publicat 30.5% sau 10.5%. Și în ultimii 18 ani am verificat măcar o bază SPSS provenind de la fiecare casă profesionistă din România”.

Șerban Lăzăroiu, fost director CURS – “Influența sondajelor asupra electoratului este o iluzie, pe care chiar puțini dintre politicieni o mai au. Cert este că sondajele au o influență asupra militanților și sponsorilor. Dacă sondajele arată perspective bune, militanții sunt mai activi și sponsorii mai generoși. Asta este adevărata miză a sondajelor mistificate. Sponsorii și militanții sunt mai sensibili la aceste barometre ale opiniei publice”.

Vasile Dâncu – Metro Media Transilvania – “Chiar dacă nu ne plac sondajele de acum, asta nu înseamnă că nu sunt adevărate. Vreau să vă spun că nimeni nu putea să controleze datele unui sondaj, și așa știu că nici acum nu pot fi controlate, e imposibil de aranjat un sondaj”.

Mircea Kivu, fost director IMAS – “Numai că alegătorii nu-s chiar bile. Ei refuză uneori să stea de vorbă cu operatorii de interviu; alteori, din varii motive, declară altceva decât au făcut în realitate sau, pur și simplu, aplică ștampila greșit pe buletinul de vot. Institutele de sondare ne-au comunicat cu precizie câte persoane au intervievat, însă au omis să ne spună ce proporție dintre cei intervievați au refuzat să răspundă – deși standardele internaționale prevăd explicit obligația comunicării ratei de refuz”.

(V.I.L.)