Postul Craciunului la romani
Apropiindu-ne de sfârsitul anului, nu putem uita mâncarurile traditionale si gustoase care n-ar trebui sa lipseasca din nici o casa cu ocazia sarbatorilor de Craciun si Anul Nou. Mâncarea si bautura consumata în cantitati exagerate provoaca deseori indigestii si nu putine sunt situatiile în care trebuie sa intervina ambulantele de la serviciul de urgenta. Toate aceste probleme apar dupa un post lung, de 40 de zile când, din pacate, multi nu se mai pot abtine din fata mesei pline cu bunatati… de cele mai multe ori aflate în exces.
Cuvântul post semnifica abtinerea voluntara, partiala sau totala de la hrana, abtinere ce are, în general, limite variabile. El este practicat din cele mai vechi timpuri pentru recapatarea sanatatii, pentru mentinerea tineretii si pentru iluminarea spirituala. Pitagora cerea ucenicilor sai sa posteasca 40 de zile înainte de a fi initiati, sustinând ca numai prin post mintile lor puteau fi purificate si limpezite, pentru a putea întelege învataturile legate de secretele vietii.
Un exercitiu de vointa
Postul religios al Craciunului este practicat de doua mii de ani si face parte din viata crestinului. În traditia crestina, postul Craciunului ne purifica sufleteste si trupeste, ne întareste organismul, pregatindu-ne pentru perioada de iarna. În timpul postului, nu se consuma alimente de origine animala, alimente ce determina existenta mai multor toxine în organism. Pe lânga semnificatia sa religioasa, postul reprezinta o excelenta detoxifiere a organismului, ne face sa ne simtim mai bine, ne întareste sanatatea. Este daca vreti, si un exercitiu de vointa, nu numai un semn de respect fata de traditii si obiceiuri.
Traditiile la români
Traditia la români cere ca porcul sa fie taiat (mai nou electrocutat sau impuscat) cu câteva zile înaintea Craciunului, mai precis de Ignat, pe 20 decembrie. Atunci gospodinele pregatesc tot felul de bunatati, între care, la loc de cinste, se afla sarmalele, caltabosii, toba, lebarul, cârnaciorii si friptura. La toate acestea se bea – de cele mai multe ori în exces – vin rosu, uneori fiert, dar si tuica…La masa, în familie, alaturi de toti cei dragi, ne bucuram de masa bogata, de ceea ce am facut peste an si ne propunem sa facem si mai mult la anul care vine. În aceste momente se cuvine sa fim veseli, sa fim mai buni ca de obicei, dar se cuvine ca din prea plinul mesei noastre, sa dam si celor mai putin norocosi decât noi, ca niste buni crestini ce suntem.
Nicolae BALINT
nicolae_balint@yahoomail.com
