Uncategorized

Pozitii incomode

Sporirea confortului personal până la lăfăire face parte din lista de priorităti. A (prea) multor indivizi. Punerea obsesivă a materialului înaintea spiritualului nu mai este o surpriză. Nici pentru ponderati, nici pentru obsedati. Numai că, în timp ce unii practică acest exercitiu al propriului bine cu orice pret, altii au bunul-simt de a se tine deoparte. Chiar dacă visează la piscine cu lift ori la grădini suspendate peste cada de baie.
Dezbrăcându-ne de ipocrizie, trebuie să admitem că oricare dintre noi are normala senzatie a grijii pentru ziua de mâine. Si de poimâine. Si de zilele în care vor trăi copiii nostri. Si de ceea ce le vom putea da. Sufleteste si financiar. Unii, scobindu-si tacticos gingiile după un meniu „de cosas” cugetă, simplu, dar eficient, la cel de-al saptelea neam. Si se nelinistesc calculând că unuia dintre stră-stră-strănepoti nu i-ar iesi decât 3 etaje si-o mansardă.
Modalitatea în care ne pozitionăm asternuturile este din cale afară de importantă. Pe termen lung. Ai lenjeria deranjată, faci discopatie. Ai lenjeria umedă, faci eritem fesier. Ai lenjeria sifonată, faci depresie. Despre „ai lenjeria murdară” nici nu mai pomenim… Deci, mare grijă cum ne asternem…
Una dintre plăcutele surprize ale începutului de an a fost revitalizarea procedurii penale. Într-unul dintre dosarele bine pozitionate. Printr-un dulap uitat de lume. Stim că încă din luna noiembrie 2004 sute de stenograme redând dialoguri de neînchipuit într-o societate pretins democratică si-au făcut aparitia publică. Tot atunci, 12 organizatii non-guvernamentale au sesizat parchetul cu cercetarea infractiunilor ce rezultă din aceste înscrisuri. După care, astfel cum am fost obisnuiti în ultimii ani cu privire la cauzele legate de persoanele reprezentând puterea, s-a asternut tăcerea. Noul ministru de justitie are meritul de a ne fi reamintit existenta acestei sesizări. Si de a le fi solicitat procurorilor să-si exercite atributiile ce le sunt legal conferite. Putinele voci ce sustin existenta unei incompatibilităti morale între pozitia de ministru si cea de fost semnatar al sesizării trimise parchetului nu-si găsesc suport juridic. Ele ilustrează reflexul căutării nodului prin papură. Bizareria opiniei constă si în faptul că autorii ei au ales a-si cantona criticile pe un palier subsecvent, uitând că exercitiul democratiei pe care o declamă pretinde ca astfel de chestiuni grave să fie cu totul clarificate în fata opiniei publice. Si că, până la schimbarea ministrului de justitie, parchetul nici cu gândul n-a gândit să se apuce de cercetat. Iar dacă vorbim de aparenta adevărului sau falsitătii actului de sesizare de care, pare-se, vă împiedicati, păi, domnilor, amintiti-vă de modalitatea în care s-au terfelit nume, profesii, libertăti, vieti, pornindu-se de la denunturi incoerente, lipsite de logică si credibilitate, scrise de mânuta agramată a organului, fără ca procurorii să-si pună legitime întrebări înainte de a aresta !
Ei, stimati cititori, ce credeti că s-a întâmplat cu sesizarea ? Cel mai înalt dintre Parchetele tării parcă a mâncat jar (ca să folosim frumoasele expresii din bătrâni). Asa că a procedat a la Pilat. Din Pont. Adică s-a spălat pe mâini. Fără aditivi. Apoi, a expediat sesizarea la PNA. Sustinând din start, potrivit articolului de lege invocat, că în cazul dialogurilor redate în stenograme am fi în prezenta utilizării influentei în scopul procurării unor foloase materiale. Asa că, mingea este acum pe lângă cosul PNA-ului. Cu alte cuvinte, procurori numiti si giugiuliti de fostul executiv trebuie să-si ancheteze nasii. Desigur că toată opinia publică asteaptă să-i vadă continuându-si modalitatea de cercetare. Dacă ar fi astfel, în câtiva timpi si tot atâtea miscări, ar trebui să-i vedem pe vorbitorii din stenograme trimisi în judecată, cu un Cod de infractiuni după ei. Asa cum obisnuia PNA-ul. Fără a cugeta prea mult. Martori audiati fără avocati, în conditii deloc legale, denuntători tratati cu binisorul si sprijiniti când se poticnesc la răspunsuri, acuzati arestati si apoi cercetati, extinderi de urmăriri penale la minut, acuze generale, fără probe etc. Dacă mai aveti vreun dubiu, veniti să vă arăt ! Deci, dacă procurorii ar fi consecventi, stiti ce ar trebui să urmeze. Interesantă postură. Desigur, cu totii am aprecia să vedem că ei si-au schimbat măcar părul. Că faza cu schimbarea năravului este mult mai grea. Verdictul meu (bazat pe probe) ar fi: chiar imposibilă.

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close