Procesatorii mureseni, pregatiti pentru standardele europene

Importanta sanatatii animalelor si a sigurantei alimentare in contextul sanitar ve­terinar, precum si etapele tranzitiei domeniului sanitar veterinar catre standardele europene, ne-au fost dezbatute de Ioan Rusu, directorul executiv Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Mures.

Reporter: In contextul actual, care este importanta sectorului sanitar veterinar la nivelul judetului Mures?

Ioan Rusu: Activitatea principala a Directiei Sanitar Veterinare si pentru Sigu­ran­ta Alimentelor Mures se axeaza pe doua fagase importante. Noi aparam sanatatea animalelor, precum si cea publica. In ce priveste sanatatea animalelor, o aparam prin actiunile sanitar veterinare care le desfasoara personalul sanitar veterinar la nivelul DSVSA Mures sau prin structurile teritoriale, prin actiunile de depistare, imunoprofilactice, de tratament efectuate la efectivul de animale existente la nivelul judetului Mures. In cazul sigurantei populatiei, personalul nostru asigura salubritatea produselor de origine animala si nonanimala si dau verdictul asupra produselor, daca se pot consuma sau nu. Prin acest lucru, aparam sanatatea publica, nu-i tot una sa se consume animale sigure, salubre, sau sa consume produse care in orice moment ar putea afecta sanatatea populatiei.

Rep.: Care este structura organizatorica a DSVSA Mures?

I.R.: La nivelul directiei, exista un serviciu de sanatate a animalelor, un serviciu de igiena si sanatate publica veterinara, un serviciu de siguranta alimentelor, un serviciu de identificare si inregistrarea animalelor, precum si compartimente de inspectie si control, administrativ economic, de bunastarea animalelor, de controlul unitatilor farmaceutice si medicamentelor de uz veterinar. In teritoriu, avem medici veterinari zonali, care sunt medicii veterinari oficiali. In judetul Mures sunt 12 astfel de medici, cu preponderenta la nivelul oraselor. Acestia au in subordine un numar intre 8 – 12 medici veterinari de libera practica, existenti la circumscriptiile sanitar veterinare, la nivelul fiecarei comune. Ei sunt de libera practica, pentru anumite actiuni de interes strategic. DSVSA Mures, vine cu plata manoperei, uneori si cu plata vaccinurilor, iar pentru alte actiuni pe care medicul veterinar din teritoriu mai executa, tratamente, asistenta la imbolnaviri, la solicitarea proprie­tarului. Tot la nivelul judetului, exista un nu­mar de zece circumscriptii de control al alimentelor, care au un medic veterinar care coordoneaza in teritoriul lui, tot ce inseamna unitate de abatorizare, de procesare lapte sau carne, unitati de depozitare, mergand mai departe pana la unitati de comercializare si unitati de alimentatie publica. In cadrul unitatilor de abatorizare si procesare de carne si lapte, sunt medici veterinari angajati, care sunt angajatii DSVSA Mures pe o perioada determinata. Ei sunt renumerati de catre noi in baza unor tarife, pe care agentul economic respectiv, le achita directiei sanitar veterinare, nu platesc direct mediulu veterinar.

Rep.: Exista un program in ceea ce priveste combaterea bolilor din randul animalelor?

I.R.: Anual, ANSVSA, elaboreaza un program strategic, care stabileste ce-i de facut, pe fie­care boala in parte, pe fiecare specie de animal, pentru a apara sanatatea animalelor, pen­tru a depista anumite boli infectocontagioase. Acest program mai stabileste ce-i de facut pentru fiecare animal in parte prin actiunile imunoreprofilactice, adica vac­ci­nerile, sa se creeze o imunitate efectivului de animale contra unor boli, sau actiuni de tratament in cazul aparitiilor unor boli medicale sau chirurgicale.

Rep.: Care este situatia bolilor existente in judetul Mures?

I.R.: Pe teritoriul judetului Mures, putem spune ca la ora actuala, este liber de boli infectocontagioase majore, cum ar fi pesta porcina clasica, anthrax sau febra aftoasa, care pot influenta starea de sanatate a animalelor. Singurul lucru care la ora actuala reprezinta o problema este turbarea, rabia, in special cea din mediul silvatic. De la inceputul anului, laboratorul nostru sanitar veterinar, a examinat 142 de probe, 88 au fost pozitive, la rabie. Ponderea mare o reprezinta pe vulpile provenite din mediul silvatic, ceea ce denota o presiune virala extraordinar de mare la nivelul mediului silvatic. Au fost luate masuri si acolo unde au avut loc contacte dintre om si animalele depistate turbate, au fost anuntate imediat circumscritiile teritoriale umane, si au fost canalizati pe tratament prementiv.

Rep.: Care este nivelul unitatilor de abatoarizare si procesare in judetul Mures?

I.R.: La nivelul judetului Mures, avem un numar de sase abatoare, dispensate pe intreaga suprafata a judetului, in zona Sighisoara, zona Sovata, la Ludus, la Reghin si Targu-Mures. Din cele sase, functioneaza doar patru. In cazul unitatilor de procesare carne , exista in judetul Mures, un numar de 13 unitati, prin fabrici de procesare carne, sau prin carmangerii. Unele din aceste unitati sunt autorizate pentru schimburi intracomunitare, iar pe de alta parte sunt altele care au un program de restructurare modernizare cu termen de finalizare in anul 2009. Ele pot functiona pana in 2009, dupa care toate trebuie sa ajunga la standardele si cerintele impuse de legislatia Uniunii Europene.

Rep.: Caracterizati, va rog, perioada de tranzitie, a directiei sanitar veterinare, din perioada de preaderare si pana in prezent.

I.R.: Daca ne referim la domeniul legislative, sistemul sanitar veterinar, cu patru, cinci ani in urma, in urma datei aderarii la UE, a incercat si a reusit sa-si armonizeze legislatia pe domeniul sanitar veterinar cu ceea europeana. Usor, usor, cu patru, cinci ani inainte, am inceput sa implementam o parte din le­gislatie. Dupa anul 2007, a devenit obligatoriu implementarea tuturor actelor normative impuse de UE. Am fost printre primele structuri sanitar veterinare la nivel national, inainte cu un an de zile am implementat 80% din legislatie. In cadrul asigurarii unitatilor si atingerea parametrilor pe care unitatile de procesare, abatorizare, trebuiau sa le atinga, atat din punct de vedere constructiv, cat si a asigurarii cu utilaje la nivelul standardelor europene, la nivelul conditiilor igienico sa­ nitare, in urma cu doi ani de zile de data aderarii, s-au facut programe de restructurare si modernizare a unitatilor de abatorizare si procesare carne si lapte. Agentii economici care au dorit sa-si faca un program de restructurare, care s-au inhamat ca, intr-un termen de cativa ani, sa junga la standardele europene. Unii au reusit pana la data aderarii, altii vor incerca sa reuseasca pana la termenul limita care este anul 2009.

A consemnat Alin ZAHARIE