Clujul, centrul ortodoxiei ardelene

Disputa legată de aprig contestata decizie de împărțire a Mitropoliei Ardealului, deplânsă de unii ca fiind o catastrofă națională, s-a încheiat cu o lovitură de teatru pentru adepții menținerii unității mitropoliei. Protestele partizanilor arhiepiscopului Laurențiu Streza s-au dezumflat, după ce s-a aflat că acesta a votat anul trecut în favoarea reorganizării mitropoliei. Prin urmare, decizia de săptămâna trecută a Sfântului Sinod n-a făcut decât să consfințească transformarea Clujului în cel mai important centru al ortodoxiei ardelene.

Noua Mitropolie din Transilvania înființată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, va cuprinde patru eparhii ortodoxe aflate până acum sub jurisdicția Mitropoliei Ardealului, Crișanei și Maramureșului. Din punct de vedere administrativ mitropolia va cuprinde Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Arhiepiscopia Alba Iuliei, Episcopia Maramureșului și Sătmarului și Episcopia Oradei, având opt județe: Cluj, Bistrița Năsăud, Alba, Mureș, Maramureș, Satu Mare, Bihor și Sălaj. Sediul ei administrativ va fi la Cluj-Napoca, sub jurisdicția actualei Mitropolii a Ardealului rămânând doar Arhiepiscopia Sibiului și Episcopia Covasnei și Harghitei, respectiv patru județe: Sibiu, Brașov, Covasna și Harghita. IPS Bartolomeu, care va fi conducătorul noii mitropolii din Transilvania, va avea în subordine trei episcopi și patru arhierei vicari, în timp ce actualul Mitropolit al Ardealului, Laurențiu Streza, va coordona un singur episcop și un episcop-vicar.

Final neașteptat

Toate aceste hotărâri, definitive și irevocabile, au pus capăt unei mișcări de protest inițiate de clerici, teologi și credincioși din județul Sibiu, la scurt timp după ce Sfântul Sinod a aprobat, la 4 noiembrie, cu 38 de voturi și două abțineri, reorganizarea Mitropoliei Ardealului, propusă de șapte ierarhi ardeleni. Decizia constituirii unei noi mitropolii, pe lângă cea cu sediul la Sibiu, a survenit la o zi după ce episcopul Laurențiu Streza a fost votat Mitropolit al Ardealului, în urma unei întreceri foarte strânse cu Arhiepiscopul Alba Iuliei, IPS Andrei Andreicuț. Imediat după vot, șapte episcopi ardeleni, în frunte cu Înalt Prea Sfinția Sa Bartolomeu, arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, au propus constituirea unei noi Mitropolii cu sediul în Cluj Napoca, din motive pastoral-misionare. Inițiativa episcopilor a fost considerată de comentatori ai vieții religioase drept un vot de blam împotriva felului în care a avut loc ascensiunea ierarhică a PS Laurențiu Streza.

Nemulțumit de turnura luată de evenimente, noul mitropolit al Ardealului a încercat să-i cheme la ordine pe cei șapte episcopi “opozanți”. Profitând de faptul că hotărârea Sfântului Sinod de a înființa o nouă mitropolie la Cluj nu fusese încă validată de Adunarea Națională Bisericească, IPS Laurențiu Streza a convocat un Sinod mitropolitan, care să-i sancționeze pe “răzvrătiți”, pe motiv că aceștia nu-l pomenesc în cadrul slujbelor. Demersul mitropolitului a rămas fără rezultat, dar au urmat protestele sibienilor. Pe 15 ianuarie, aproape 1.500 de credincioși și peste 20 de preoți au participat, dupa slujbele ținute în toate bisericile din Sibiu, la un miting de protest față de împărțirea Mitropoliei Ardealului. Manifestanții au trimis scrisori deschise președintelui Traian Băsescu, premierului Călin Popescu Tăriceanu și Patriarhului Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române, solicitându-le acestora intervenția pentru a stopa “scindarea Ardealului”, considerată necanonică. Demonstrațiile au fost continuate pe 17 ianuarie, în fața Patriarhiei Române, chiar în timp ce Sfântul Sinod stabilea definitiv reorganizarea Mitropoliei Ardealului.

Avântul protestatarilor s-a frânt însă în momentul în care Patriarhia a informat că IPS Laurențiu Streza a fost de acord, pe 4 noiembrie, cu înființarea unei mitropolii la Cluj, el fiind unul din cei 38 de susținători ai deciziei, singurele abțineri aparținând Mitropolitului Moldovei și Mitropolitului Banatului. Conștient de paradoxul situației în care se află, mitropolitul Laurențiu Streza a ieșit din ședința Sfântului Sinod și le-a cerut manifestanților să plece acasă, trăgând astfel cortina peste cel mai fierbinte moment din istoria BOR de după 1989.

“Prin hotărârea Sfântului Sinod s-a intrat în legalitate, în normalitate. Sfântul Sinod este forul suprem al Bisericii, iar decizia acestuia este harică, nu numai administrativă. Trebuie înțeles că s-a consfințit deplasarea accentului de pe simboluri istorice pe realități din teritoriu. Indiferent de prilejul care a dat naștere acestui deznodământ, în final a învins harul lui Dumnezeu, bunul simț, normalitatea și legalitatea. În acest context sunt cu totul deplasate inițiative ridicole precum cea de a da în judecată Sfântul Sinod. E ca și cum un laic ar da în judecată Vaticanul pentru că a numit un episcop. Dacă poate fi înțeleasă frustrarea unor arhierei și teologi de la Sibiu, tot atât de adevărat e faptul că nu ne putem opune Sfântului Sinod așa cum au făcut canoniștii sibieni: prin țipete, lacrimi, manifestații. Astfel de gesturi sunt ultimele zvârcoliri și cred că a înțeles și arhiepiscopul Laurențiu Streza acest lucru. Realismul său s-a văzut în momentul când a ieșit pe Dealul Mitropoliei și i-a rugat pe manifestanți să se întoarcă acasă. De altfel, în ședința Sfântului Sinod a avut loc un episod relevant. Înaltul Streza i-a relatat Patriarhului Teoctist despre cei veniți de la Sibiu și l-a rugat să le spună să plece acasă. Patriarhul i-a replicat: “Cine i-a adus, să le spună să se întoarcă acasă!”. Mai e de menționat un lucru. Prin votul său din noiembrie în favoarea înființării Mitropoliei Clujului, arhiepiscopul Streza s-a pus într-o situație ridicol-paradoxală: preoți aflați sub oblăduirea sa directă au protestat împotriva unei decizii avizată de superiorul lor. E ca și când un membru al guvernului ar susține o moțiune de cenzură îndreptată împotriva propriului guvern. În plus, despre integritatea protestului sibian spune multe calitatea morală a unor personaje publice care i-au sărit în sprijin: un fost poet de curte, Adrian Păunescu, care în primăvara anului 1976 i-a închis în Sala Polivalentă pe spectatori ca să nu poată merge la slujba Invierii, un avocat bufon senator, care sprijină partea de răzmeriță, și un parlamentar cu pusee anti-ortodoxe”,

Dan Ciachir, publicist

Idei autohtone

“Având în vedere evoluția demografică a populației ortodoxe românești din Transilvania, populație română care avea un singur for reprezentativ în părțile transilvane, din rațiuni pastoral misionare și dată fiind existența celorlalte confesiuni din Transilvania, putem să acceptăm ideea înființării unei alte structuri superioare. Cred că toate aceste idei care au apărut în presă în ultima perioadă, cum că în spatele grupului de ierarhi transilvăneni care au susținut înființarea noii mitropolii ar fi anumite idei venite din străinătate, nu sunt adevărate”, PS Ioan Selejan, episcopul Harghitei și Covasnei.

Ioan BUTIURCÄ‚