Profit amar

Zahărul constituie de multă vreme, o problemă la nivel european, iar România ar putea face față pe piața comună doar dacă ar investi în acest sector. “Sfecla de zahăr este cea mai profitabilă cultură agricolă, pentru că randamentul este destul de mare, se acordă subvenții și, cel mai important, există piață de desfacere”, a declarat Ioan Armenean, director la Fabrica de Zahăr Mureș și președintele Patronatului Zahărului. Producătorii români trebuie să îndeplinească mai multe condiții pentru a face față concurenței de pe piața europeană. În primul rând, producțiile obținute trebuie să fie asemănătoare celor din țările vestice. “O cantitate rezonabilă ar fi în jur de opt tone de zahăr la hectar, adică cel puțin 50 de tone de sfeclă/ha. Pentru a obține o recoltă la costuri minime, este indicat ca fermierii români să cultive sfeclă de zahăr în zonele cu condiții climaterice favorabile, adică în Transilvania, Banat și Moldova. Să cultivi sfeclă în sudul țării, ar fi, după integrare, sinucidere curată”, a explicat Armenean. În România, această cultură este sprijinită de stat. Ministerul Agriculturii acordă 1.500 de lei noi pentru fiecare hectar. Investiția într-o cultură de sfeclă de zahăr este de 1.000 de euro/ha. Pentru a fi siguri de profit, fermierii trebuie să cultive între 8 și 20 de hectare și să obțină o producție de 8 tone de zahăr de pe un hectar cultivat. Din 1.000 de tone de sfeclă se obțin între 120 și 140 de tone. Profitul net obținut din cultura de sfeclă de zahăr este de 20-25%.

Județ amar

În Sibiu se constată o lipsă gravă de producători de sfeclă de zahăr. „Sibiul nu este un județ producător de sfeclă de zahăr. Din acest motiv nici nu am avut fabrică de zahăr aici cu toate că ar fi fost posibil. Producătorii existenți semnează momentan contracte cu fabricile din Bod, județul Brașov sau Luduș, din județul Mureș. La cultivatori rămâne împământenită tradiția de a cultiva porumb, grâu sau orz”, declară Nicolae Troancă, directorul Direcției Agricole Sibiu. El afirmă că statul depune eforturi de încurajare a acestei culturi prin intermediul subvențiilor vehement criticate de marii producători. „Anul acesta se acordă o subvenție de 15.500 per hectar și chiar dacă această decizie nemulțumește marii producători, mizăm pe atragerea mai multor persoane interesate de această cultură. E nevoie de așa ceva având în vedere că în România este asigurat doar 25% din necesarul pentru consum. Cu toate acestea cred că se vor mai face corecturi în ceea ce privește aceste subvenții, datorită presiunilor puternice din partea producătorilor față de Guvern”, a adăugat Nicolae Troancă. Cel mai mare producător de sfeclă de zahăr din județ deține o suprafață de 200 de hectare cultivată la Brateiu. Ceilalți sunt doar producători mici. „Persoanele fizice se asociază pe comune pentru a cumula 25-30 de hectare cultivabile. Asemenea asociații există la Laslea, Blăjel, Dumbrăveni, Miercurea, Apoldul de Jos sau Ocna Sibiului. Aceștia fac contracte cu una din cele două fabrici în funcție de orientarea geografică. Prin aceste contracte obțin sămânță monogermă, pesticide, îngrășăminte chimice, precum și plata contravalorii pentru sfecla de zahăr brută”, a precizat Nicolae Troancă.

Scumpirea, o problemă

În județul Hunedoara nu există nici o fabrică de zahăr. Peste 50 de personae sunt însă interesate să cultive sfeclă de zahăr în acest an. Creșterea prețului zahărului a atras după sine o ușoară scădere a vânzărilor în magazinele alimentare din întregul județ. „Scumpirea zahărului cu aproximativ trei, patru mii de lei pe kilogram a alarmat clienții din cele două magazine ale noastre. În prima săptămână de după scumpire s-a simțit o scădere a vânzărilor de zahăr, însă, treptat, situația începe să reintre în normal”, declară Paul Popovici, administratorul unei societăți comerciale din Hunedoara. „Cei mai afectați de scumpire sunt vârstnicii, care se limitează la câte o jumătate, maxim un kilogram de zahăr”, explică Ioana Radu, vânzătoare la un magazin alimentar din Deva. Clienții sunt complet nemulțumiți de această creștere a prețului. „Deși nu este foarte sănătos zahărul și încercăm pe cât posibil să-l înlocuim cu miere de albine, care oricum este și ea foarte scumpă, tot suntem nevoiți să ne cumpărăm zahăr pentru diverse dulciuri pe care le facem pentru copii. Iar odată ce s-a scumpit zahărul, trebuie să strângem buzunarul și să fim mult mai atenți la ce și cum cheltuim”, povestește Elena Iovescu. „Din pensia de două milioane trebuie să drămuim fiecare bănuț. Miere nu ne permitem să cumpărăm că e scumpă, așa că tot la zahăr ajungem. Acum, pe un kilogram de zahăr plătesc 33.000 – 34.000 de lei, față de 28.000 – 29.000 de lei înainte de scumpire. Așa că trebuie să mă limitez la un kilogram de zahăr pe lună”, povestește Marius Cădoi.

Sfecla de zahăr este cea mai profitabilă cultură agricolă, pentru că randamentul este destul de mare, se acordă subvenții și, cel mai important, există piață de desfacere”, a declarat Ioan Armenean, director la Fabrica de Zahăr Mureș și președintele Patronatului Zahărului.

(S.S.) (D.P.) (O.L.)