Război total în justiţie

Alexandrina Rădulescu, preşedinta Asociaţiei Magistraţilor din România, filiala Cluj, ar putea deveni o a doua Andreea Ciucă

Preşedinta Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), filiala Cluj, judecătoarea Alexandrina Rădulescu, a fost victima unui atac extrem de dur la persoană, orchestrat prin intermediul presei. Judecătoarea Rădulescu a fost acuzată că şi-a însuşit de două ori sume de bani reprezentând drepturi salariale. Atacul nu este tocmai întâmplător. AMR, singurul organism profesional al magistraţilor din România, se află de ani buni într-un conflict deschis cu Ministerul de Justiţie (independenţa AMR este demonstrată de faptul că liderii acesteia au intrat în conflict deschis şi cu fosta guvernare -n.red).

Ministrul Rodica Stănoiu a refuzat constant să aibă discuţii cu fostul preşedinte al AMR, judecătoarea Viorica Costiniu, pentru că nu-i recunoştea acesteia calitatea de reprezentant legitim al magistraţilor. De ani buni, membrii acestei organizaţii profesionale sunt şicanaţi constant, puterea politică încercând să ducă „muncă de lămurire” cu magistraţii care se încăpăţânează să ceară independenţa justiţiei. Astfel, la ora actuală, doar filialele din Cluj şi Târgu Mureş ale asociaţiei au rămas oaze de independenţă în AMR, după ce în locul Vioricăi Costiniu a fost numit un personaj obedient MJ, în persoana judecătorului Ioan Ignat. Aceeaşi instituţie de presă care a atacat-o pe Alexandrina Rădulescu a mai girat un atac împotriva unui membru din conducerea AMR, filiala Cluj, şi anume împotriva judecătoarei Viorica Crişan de la Curtea de Apel Cluj. Pe acelaşi tipar, anul trecut, judecătoarei Andreea Ciucă de la Târgu Mureş, membră a AMR, una dintre cele mai virulente voci împotriva politizării actului de justiţie, i-a fost înscenat un flagrant de luare de mită în care a fost implicat, numai PSD ştie de ce, şi Serviciul Român de Informaţii. Este de notorietate faptul că judecătoarea Ciucă este un ghimpe în coasta actualei puteri. Contactată de către redactorii GAZETEI de Cluj, judecătoarea Rădulescu ne-a declarat că se aştepta la acest atac. “Sunt urmărită de mult timp, am fost avertizată de prieteni şi de cunoscuţi că voi avea de suferit din pricina activităţii de la AMR”, a precizat Rădulescu. Mai mult, se pare că unii preşedinţi de instanţe le-ar fi sugerat voalat celor din conducerea asociaţiei clujene să se mai abţină de la activităţile din “timpul liber”.

Toate aceste evenimente survin pe fondul (re)ieşirii la rampă a AMR vizavi de redactarea noii legi a magistraţilor. Până în toamna anului trecut, AMR, sub conducerea judecătorului Ignat şi a procurorului Cristian Deliorga de la Constanţa, devenise un apendice al Ministerului de Justiţie. Ignat nu lua nici o decizie fără să se consulte cu Rodica Stănoiu pe un “fir roşu” al intereselor de stat şi partid. Acest lucru a făcut ca propunerile AMR vizavi de revizuirea legii magistraţilor – analizată de comisia juridică din Parlament – să fie ignorate aproape complet. Nici un reprezentant al AMR nu a avut posibilitatea să se prezinte în faţa comisiei juridice şi să expună propunerile asociaţiei profesionale. În mod cu totul hilar, preşedintele AMR, cel care teoretic trebuie să reprezinte drepturile magistraţilor, a refuzat să emită o împuternicire judecătorului clujean Cristian Danileţ pentru a se prezenta în faţa parlamentarilor. Danileţ s-a ocupat, împreună cu unii colegi ai săi, de redactarea unor propuneri pentru îmbunătăţirea noii legi. Surse care au participat în aceea zi la discuţiile pe marginea noii legi ne-au declarat că ministrul Rodica Stănoiu s-a prezentat in personam în faţa comisiei parlamentare sugerându-le deputaţilor şi senatorilor să adopte cât mai repede posibil legea deoarece este foarte bună, redactată de funcţionarii ministerului în compania unui jurist francez. UE ne grăbeşte – ar fi declarat maliţios ministrul Stănoiu. În stilul caracteristic „maşinăriei de vot” a PSD, în doar două ore parlamentarii au făcut trecută legea, deşi aceasta conţine circa 200 de articole. Era practic imposibil ca în două ore aceste 200 de articole să fie citite, analizate şi dezbătute. Asta în condiţiile în care majoritatea parlamentarilor, de diferite profesii şi ocupaţii, nu deţin cunoştinţe elementare de drept. Ce să mai vorbim de elemente tehnice sau chichiţe de jurisprudenţă.

După acest incident, unii membri ai AMR, printre care şi cei din conducerea filialei clujene, au înaintat, în toamna anului trecut, un memoriu către Ministerul de Justiţie în care cereau explicaţii vizavi de atitudinea MJ şi a comisiei parlamentare şi îşi reafirmau propunerile de modificare a legii magistraţilor. Nu au primit nici un răspuns oficial. În paralel, preşedintele AMR a refuzat în mod constant să oficializeze acest memoriu printr-un gest absolut copilăresc. Ignat a refuzat să trimită către Cluj ştampila AMR pentru ca actele să fie parafate. Asta în condiţiile în care 21 de filiale ale AMR s-au declarat de acord cu acest memoriu. În 5 ianuarie 2004, conducerea AMR Cluj, în numele celor 21 de filiale, a remis încă o dată acest memoriu pe adresa MJ. Insistenţa judecătoarei Rădulescu a fost răsplătită, la câteva zile, cu un articol de presă în care a fost catalogată drept “penală”. Se aşteaptă în zilele ce urmează ca atacurile să se înteţească, atât prin mijloace directe, cât şi în spatele uşilor închise.
Trecută deja prin această experienţă, judecătoarea Andreea Ciucă ne-a declarat că odată începute atacurile împotriva judecătoarei Rădulescu, acestea nu vor înceta, indiferent de felul cum va reacţiona cea în cauză. Mai mult, judecătoarea, împreună cu colegii care fac parte din conducerea AMR filiala Cluj, au intrat deja în atenţia şefilor şi a organelor SIPA, serviciul de informaţii al MJ. Serviciu care este folosit cu precădere de MJ la fabricarea dosarelor împotriva magistraţilor rebeli, un uriaş intrument de şantajare a magistraţilor. O statistică interesantă relevă că, în 2002, SIPA avea 172 de angajaţi, iar acum are 202. SIPA funcţionează lejer în dauna normelor europene şi în frauda constituţiei, care specifică faptul că serviciile secrete pot fi înfiinţate doar prin lege organică. Or, SIPA funcţionează în baza unui banal ordin al ministrului Justiţiei. O securitate la îndemâna Rodicăi Stănoiu!

La Cluj, din informaţiile pe care le deţinem, rezultă că în cadrul instanţelor s-au constituit adevărate camarile şi grupuri de interese care deţin un puternic sprijin politic. O parte dintre judecătorii angrenaţi în aceste sisteme se simt ameninţaţi de colegii lor mai “slobozi la gură”. În prezent, în interiorul Palatului Justiţiei din Cluj atmosfera este de-a dreptul incendiară. “Războiul total” a fost declanşat în momentul în care un text de tip armaghedon a fost publicat în presa locală clujeană. La acea dată, unul dintre preşedinţii de instanţă din Cluj a declarat că avem de-a face cu o grupare de judecători refulaţi care vorbesc pe la colţuri. Fireşte, după liniştirea apelor, a început vânătoarea de vrăjitoare. Textul respectiv a căzut la fix şi a fost pus, tacit doar, în cârca conducerii AMR, filiala Cluj, pentru că era un lucru oarecum logic dar şi necesar în contextul în care aceştia trebuiau puşi cu botul pe labe deoarece deveniseră prea virulenţi. Având justificarea la îndemână, persecuţia putea începe. Trebuie să precizăm aici că măsurile luate împotriva conducerii AMR au fost la început voalate, menite doar să intimideze. Gestul de a remite din nou pe 5 ianuarie a.c pe adresa MJ memoriul privind legea magistraţilor se pare că a deranjat-o atât de tare pe Rodica Stănoiu încât aceasta a dat liber la atacul în forţă.

În paralel, încă din toamna anului trecut, tocmai pe la colţuri, camarilele din justiţia clujeană făceau jocurile pentru ocuparea posturile de conducere ale instanţelor. Mandatele de 4 ani ale majorităţii preşedinţilor se apropiau de sfârşit. Prima piesă din ecuaţie a fost eliminată din joc în vara anului trecut, în persoana fostului preşedinte al Tribunalului Cluj, Ioan Georgiu. Acesta a fost îndepărtat din funcţie în urma unui raport al Consiliului Suprem al Magistraturii în care se constatau disfuncţionalităţi manageriale la nivelul conducerii Tribunalului Cluj. Toată lumea a fost stupefiată după aceea când, la sfârşitul lui decembrie anul trecut, în urma unui nefericit accident de maşină, judecătorul Georgiu a decedat. Din discuţiile avute cu o serie de apropiaţi, Georgiu ar fi declarat că i s-a cerut de la Bucureşti, printr-o scrisoare, rezolvarea unui dosar civil, aflat la Tribunal, dosar în care este implicată o importantă societate comercială din Cluj. Georgiu ar fi refuzat acest lucru. Bine de ştiut este şi faptul că poziţia lui Georgiu era vulnerabilă pe considerentul că a instrumentat, în calitate de judecător sindic, falimentul băncii clujene Dacia Felix, devalizată sălbatic la mijlocul anilor Â’90. S-a vehiculat tot timpul faptul că Georgiu era şantajat de grupuri de interese din cadrul MJ (şi nu numai) tocmai cu dosarul “Dacia Felix”. În final, se pare că Georgiu a refuzat să le mai facă servicii respectivilor.

După nefericita ieşire din sistem a lui Georgiu jocurile s-au înteţit. Astfel, pe 18 decembrie anul trecut a avut loc o şedinţă a CSM pentru numirea conducătorilor de instanţe şi de secţii. Pentru funcţia de preşedinte al Tribunalului Cluj au candidat judecătoarea Sorina Siserman, vicepreşedintele Tribunalului, şi judecătoarea Camelia Chenger. Recomandările profesionale o indicau pe Chenger ca “victimă” sigură. Alţi colegi de la Tribunal, cu mai multe şanse, au fost trecuţi la index. În termeni de jargon, judecătoarea Chenger era “iepuraşul de serviciu” care urma să-i faciliteze lui Siserman accesul la conducerea Tribunalului. Total întâmplător, judecătoarea Chenger a candidat în paralel şi la funcţia de preşedinte al secţiei comerciale a Tribunalului, unde a avut-o drept contracandidată pe judecătoarea Augusta Chichişan, proaspăt avansată de la Judecătorie la Tribunal. Era evident că judecătoarea Chichişan nu putea să-i sufle funcţia colegei sale cu experienţă. La fel, nici unul dintre judecătorii Secţiei Civile de la Tribunal cu ceva experienţă nu au fost întrebaţi sau propuşi pentru respectiva funcţie. Este puţin probabil că nu s-ar fi găsit cel puţin un judecător mai experimentat decât juna Chichişan. La Curtea de Apel, “strategia iepuraşilor” a funcţionat din nou. La conducerea Secţiei Penale au candidat experimentata judecătoare Delia Purice şi proaspăt avansata de la Tribunal, judecătoarea Ioana Cristina Morar. A fost preferată judecătoarea Purice. Singura numire să-i spunem lipsită de controverse – cine ştie, poate o greşeală a celor de la CSM – a fost numirea în funcţia de judecător inspector al curţii comerciale a Curţii de Apel a judecătoarei Eleonora Gheţa, în detrimentul Paulinei Lucia Brehar, ce a deţinut de câteva ori această funcţie! În final, la nivelul conducerii Judecătoriei Cluj s-a operat o modificare oarecum previzibilă. Preşedintele Judecătoriei, Ana Ionescu, a solicitat mutarea la Curtea de Apel, în locul acesteia fiind numit interimar vicepreşedintele Judecătoriei, Vasile Goja. Judecătoarei Ionescu i s-ar fi atras atenţia de către personaje din cadrul CSM că mandatul ei nu va fi reîmprospătat, ne-au declarat surse apropiate acesteia. În prezent la conducerea Judecătoriei se vehiculează două nume, anume acela al Augustei Chichişan şi al preşedintelui Judecătoriei Gherla, Vasile Grunea, fost preşedinte al instanţei clujene. Tot la nivelul Judecătoriei se vehiculează înfiinţarea secţiilor penale şi civile. Pentru secţia penală, spun surse confidenţiale, s-ar afla în cărţi judecătoarea Alina Ţopan, soţia nepotului fostei preşedinte Ana Ionescu.
Aceste nominalizări s-au făcut într-o totală lipsă de transparenţă şi fără să se ţină cont de mediile examenelor sau de capacităţile profesionale. Este sigur că în momentul de faţă, mare parte dintre magistraţii clujeni se simt frustraţi de modul de lucru al CSM. Probabil, pe mulţi dintre ei frica îi împiedică să reacţioneze. Oricând se poate lăsa cu un control inopinat de la Minister! Şi, ca să vă oferim şi o informaţie siropoasă, este bine de ştiut că lucrul de care se tem cel mai tare magistraţii clujeni sunt exact controalele de la minister. Oricând, ne-au declarat apropiaţi ai instanţelor, inspectorii MJ pot găsi ceva în neregulă în activitatea unui judecător. Urmează apoi consiliul de disciplină al CSM şi o sancţiune administrativă care este sinonimă cu blocarea oricăror şanse de avansare.
Andreea Ciucă: “Nu există temei pentru ca aceste sume să fie reţinute”

“Nici eu, nici alţi magistraţi, nu putem înţelege înverşunarea procurorului general în a promova acest recurs în anulare. Acele circa 7 miliarde sunt bani furaţi din munca noastră. Nu a existat şi nu există temei legal pentru ca aceste sume să fie reţinute din salarii. Practic, avem de-a face cu o modalitate prin care procurorul general al României, domnul Ilie Botoş, îi învaţă pe judecători să nu respecte legea. Vă mai pot spune că, în vara anului trecut, cu puţină vreme înainte de arestarea mea, am fost sunată de secretarul generala djunct al Ministerului Justiţiei, o anume doamnă Protopopescu. Pe un ton insultător şi uzând de o mulţime de invective, această doamnă mi-a cerut imperativ să renunţ la acţiunea în justiţie pentru recuperarea banilor, şi să-i fac şi pe colegii mei – ocupam pe atunci funcţia de preşedinte al Tribunalului Mureş – magistraţi, grefieri etc, să renunţe. Am avut atunci o discuţie foarte “tare” cu doamna Protopopescu. Mi-a vorbit într-o manieră incalificabilă. A doua zi, am convocat o adunare generală la Tribunalul Mureş şi am decis, cu toţii, să nu renunţăm de bună-voie, la drepturile noastre salariale legale, pentru că aşa vrea nu ştiu cine din minister. La scurt timp după disputa mea cu secretarul general adjunct al ministerului, am fost apoi sunată de secretarul de stat Alexe Ivanov Costache, care – e drept, pe un ton politicos – mi-a cerut şi el să renunţ şi să-mi conving şi colegii să renunţe la procesul cu Ministerul Justiţiei. Evident, am refuzat şi de această dată. Mai mult, sunt sigură că acest refuz ferm a avut şi el un rol, deloc neînsemnat, în arestarea mea ulterioară”.

SILVIU MĂNĂSTIRE şi DORIN PETRIŞOR