Regionalizare pentru mediu curat

Aderarea europeană a adus regionalizare și în administrarea problemelor de mediu. Reforma în domeniu a dus la crearea Agențiilor Regionale de Mediu și la o nouă strategie. O strategie care promite să șteargă granițele dintre județe și care se bazează pe asocieri între localități, pentru accesarea de fonduri salvatoare și pe operatori zonali de proiecte. Numai că între teorie și practică există culori politice, lipsă de informație și lipsă de interes pentru mediu.

În urma reformei din Mediu, Sibiul a devenit “creierul” regiunii 7 Centru, ceea ce a dus și la o mărire a personalului din domeniu. Noua instituție răspunzătoare de regiunea 7 Centru este condusă de Dumitru Ungureanu și are în acest moment 36 de angajați. În plus, atât agenția județeană, cât și cea regională, pregătesc noi locuri de muncă.

“Una din primele condiții cerute de Uniunea Europeană, în negocierile cu România, a fost creșterea numărului de personal din agențiile de mediu. Agenția județeană Sibiu avea 49 de angajați, acum are 45, dar aici vor mai fi încadrați alți patru, în anul ce urmează. De asemenea, agenția regională va mai ocupa 25 de posturi anul următor, pe lângă cele 36 de acum”, explică Dumitru Ungureanu.

Cu rândurile îngroșate, agențiile de mediu se pregătesc pentru marea provocare din anii ce urmează. În noua formulă de organizare, Agenția Regională capătă un rol major, care ar trebui să aducă eficiență la nivel de accesare a fondurilor europene. Formula de bază comunicată de agenție către administrație, mai ales, este colaborarea. Pentru că, în Europa regiunilor, proiectele mici nu mai au la fel de multă căutare ca până acum. Dumitru Ungureanu arată că este nevoie de unirea forțelor, la nivel de județ, dar și între județe, pentru atragerea de fonduri europene. Ungureanu precizează că asocierea între diferitele administrații locale și gândirea unor proiecte zonale este cheia rezolvării problemelor de mediu ale județului. “Trebuie să privim și dincolo de limitele județului. O localitate din Sibiu se poate asocia cu alte localități, inclusiv din județul Alba sau Mureș, pentru a obține finanțare europeană și să rezolve, în acest fel, problemele tuturor”, arată Ungureanu.

Apa curge prin proiecte zonale

România pornește cu un oarecare dezavantaj în competiția pentru obținerea de finanțări europene, mai ales după aderare. Sistemul administrativ este încă axat pe județe și nu pe regiuni, ca în restul țărilor membre. Asta face ca, într-o competiție de proiecte, un land din Germania sau o regiune din Polonia să aibă câștig de cauză, în fața unor proiecte sibiene. Explicația se bazează pe faptul că un proiect regional afectează sute de mii de locuitori, în timp ce un proiect pe o localitate are doar câteva zeci de mii de locuitori. Soluția asocierii pentru întocmirea unui proiect zonal devine, astfel, o necesitate și pe domeniul mediului, chiar și în cazul accesării fondurilor fixe acordate României anual, pentru dezvoltare.

În acest sens, un exemplu îl constituie problema canalizării și a calității apei din județ. Ungureanu consideră că proiectul ISPA, obținut de orașul Sibiu, poate deveni un catalizator pentru rezolvarea problemelor din restul județului. “De proiectul orașului Sibiu beneficiază circa 200.000 de locuitori, adică aproape jumătate din populația județului. Proiectul afectează și Ocna Sibiului și Cisnădie. Deci se poate spune că este un proiect zonal. Proiectul are un operator, societatea Apă-Canal, care, dacă dorește, poate deveni operator județean, prin implicare și în celelalte zone ale județului. De Sibiu pot fi legate alte localități învecinate, Șura Mare, Șelimbăr, iar Apă-Canal poate merge cu investițiile mai departe”, spune Dumitru Ungureanu. Acesta precizează că un alt segment de populație, de circa 100.000 de locuitori, ar putea avea rezolvată problema apei, după finalizarea proiectului pe zona Târnava Mare. “Aici este un model de asociere. Proiectul zonal a fost obținut prin asociere, de către Mediaș, Copșa Mică, Dumbrăveni și Agnita, și începe să fie pus în aplicare”, mai spune directorul Agenției de Mediu a Regiunii 7 Centru.

Vom primi bani pentru gunoi

Un român produce zilnic, în medie, 0,5 kilograme de gunoi. Conform directorului Agenției Regionale de Mediu, circa 90 la sută din acesta ajung la gropile de gunoi. Negocierile cu UE au stabilit însă că procentajul de 90 la sută trebuie să scadă, în cinci ani de la aderare, până la 35 la sută. Acest lucru înseamnă reciclare, adică ceva care la noi nu “se poartă”. “Nu mă refer doar la fier, carton și plastic. Aproape tot ce se poate recicla va trebui reciclat. Inclusiv materialele biodegradabile. În acest moment, biodegradabilele sunt depozitate la groapă, la Cristian. Adică se dă bani pentru depozitarea lor, când, de fapt, am putea primi bani pentru acest tip de gunoi”, arată Dumitru Ungureanu, care precizează că în UE, materialele biodegradabile sunt colecate și transformate în pământ fertil. Un astfel de sistem pus la punct, în Sibiu sau la nivel de regiune, ar face multă lume fericită. Omul de rând, agenții economici ar lua niște bani pe gunoiul biodegradabil, iar firmele colectoare ar face bani din tratarea și repunerea lui în valoare. În plus, proporția de gunoi aruncat la Cristian s-ar diminua. “Este însă nevoie de un sistem și de o educație de colectare selectivă. Å¢in să spun însă că sunt firme care se interesează de piața sibiană și care manifestă intenția de a investi în acest domeniu. Eu cred că lucrurile vor evolua de la sine și procentajul de 35 la sută va fi atins fără probleme”, susține Ungureanu. Acesta precizează că în Japonia, 95 la sută din gunoiul produs este refolosit.

Din punct de vedere al zonelor de depozitare a gunoiului, Dumitru Ungureanu precizează că Groapa de la Cristian este mai mult decât suficientă, pentru județul Sibiu. Directorul spune că în UE există o astfel de rampă la nivel de regiune. În cazul regiunii 7 Centru, există gorapa de la Cristian dar și una la Ungheni, în județul Mureș. “Este un proiect obținut prin asocierea tuturor localităților din județul vecin, mai puțin Reghin. Un alt exemplu de colaborare”, mai spune directorul Agenției Regionale de Mediu.

Speranțe europene la Hunedoara

Industria comunistă a lăsat urme adânci la Hunedoara și multe probleme de Mediu. Soluția stă, ca și la Sibiu, în fondurile europene și în proiecte regionale. “Un exemplu este industria minieră, care, chiar dacă se va închide, problemele de mediu vor rămâne pentru mulți ani de acum înainte. De aceea sperăm într-un sprijin al Băncii Mondiale, să cuprindă cât mai multe perimetre miniere din județul Hunedoara în programul de reconstrucție ecologică. Adică, stabilizarea haldelor de steril și a iazurilor de decantare, lucrări de dezafectare și reabilitare, a platformelor pe care au funcționat uzinele de preparare și închiderea propriu-zisă a obiectivelor miniere, cu tratarea corespunzătoare a apelor de mină”, arată Georgeta Barabaș, consilier în cadrul biroului de Relații Publice al Agenției Județene pentru Protecția Mediului Hunedoara. “Reciclarea” solului și amenajarea de depozite de deșeuri sunt încă la stadiul de obiective, în județ.

“Fostele platforme, care dețin un patrimoniu trist de deșeuri chimice și instalații care trebuie dezafectate, precum și un sol poluat, care trebuie depoluat astfel încât terenurile situate în perimetrele celor două orașe, Călan și Hunedoara, să primească alte destinații. Statul român, prin administrațiile publice locale, are obligația să construiască două depozite de deșeuri menajere până în 2007 și să închidă alte 14 depozite neconforme, între 2004 și 2015”, susține Georgeta Barabaș.

“Bube negre” în mediul hunedorean sunt și cele două termocentrale, de la Mintia și Paroșeni, prin emisiile de gaze toxice și tehnologia inadecvată de depozitare a zgurii și cenușei.

În drumul către colaborarea dintre localități stau gropile politice. Dumitru Ungureanu (foto) arată că asocierea pe zone, între admnistrații, pentru obținerea de proiecte, este o direcție normală. Numai că localitățile sunt conduse de oameni politici, din tabere diferite. “Primarii trebuie să treacă dincolo de apartenența politică și să își dea mâinile, pentru a obține proiecte”, spune Ungureanu.

Laurențiu PARNICÄ‚

Hannelore STÄ‚NÄ‚ȘEL