Romulus Guga, împotriva bisericii?

În urmă cu treizeci de ani, ei erau zeloși activiști ai PCR Mureș. Astăzi, risipiți (poate strategic) în diverse partide și instituții – ceea ce nu-i împiedică pe unii să dezerteze și să reîncadreze în alte partide după cum bate “vântul schimbării”, fapt care dovedește că au un spirit înnăscut al orientării – se încăpățânează să creadă că mai reprezintă ceva sau pe cineva. Întrebarea pe care ți-o pui firesc: activiști din vocație sau din oportunism? O parte dintre ei îi cunoașteți (și recunoașteți) și dumneavoastră, dar îi acceptați în funcțiile dobândite grație “experienței” lor din trecut…Din comoditate, din lașitate sau pur și simplu din lehamite.

Timp de două săptămâni, în martie 1974, un colectiv de activiști de partid, aparținând Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a efectuat un control în județul Mureș, pentru a constata gradul de preocupare al organelor de partid din județ, referitor la educația materialist-dialectică a maselor. Comisia de control condusă de Alexandru Szabo, adjunct de șef de secție propagandă al C.C. al P.C.R., a făcut o serie de constatări pozitive, dar cele mai multe dintre ele erau negative. Trei dintre acestea erau foarte clare și trebuiau luate urgent măsuri. În cuprinsul raportului de control se preciza: confesiunile religioase din județul Mureș, sectele încă destul de puternice, manifestări tradiționale precum “Sărbătoarea coroanei” (la Daneș și Albești), “Culesul strugurilor”(la Albești) și “Sărbătoarea călușilor”(la Saschiz) trebuie scoase de sub influența bisericii, iar multe din cadrele didactice mureșene erau considerate nepermis de tolerante față de manifestările religioase din școli, dar și din societate în general. Aveau, ca să mă exprim în stilul caracteristic epocii, “un nivel politic scăzut”.

“Schimbarea la față”, cameleoni din naștere

Pe data de 19 martie 1974, începând cu ora 9,00, a avut loc la Palatul Culturii din Târgu Mureș, o ședință de analiză a constatărilor comisiei de control. La această ședință, desfășurată în prezența lui Iosif Banc, prim-secretar al Comitetului Județean de Partid Mureș, au participat activiștii cu funcții de răspundere, precum și șefii unor instituții importante din județ. Citite la peste 30 de ani, luările de cuvânt ale acestor activiști de partid sunt de-a dreptul penibile, mai ales dacă ne gândim că mulți dintre ei sunt astăzi fervenți “creștini de duminică” și ar putea fără un efort prea mare să-ți țină adevărate dizertații despre Dumnezeu, viața de dincolo, despre Biblie și alte subiecte pe care cândva le combăteau cu virulență. Cameleonismul nu cunoaște timp și nici bariere etnice. L-au practicat deopotrivă românii, maghiarii și germanii. Pentru a fi cu adevărat imparțiali, să nu-i uităm însă nici pe evreii mureșeni.

Biserica – un obstacol în calea progresului

Iosif Banc a fost cel care a prezentat pe scurt raportul cu concluziile comisiei de control, după care mai mulți activiști mureșeni și-au exprimat părerea pe marginea celor constatate. Șeful secției propagandă al C.J. Mureș al P.C.R., Romeo Pojan, spunea la un moment dat: “…am reușit să cunoaștem aria de răspândire a cultelor și sectelor, centrele de rezistență ale acestora, caracteristicile lor. Trebuie să învățăm mult, să cunoaștem tocmai acele metode prin care ele acționează…dacă nu dăm noi activiștii cunoștințe, nu satisfacem noi această cerință spirituală a omului nou, indiferent de nivelul lui de pregătire, vine biserica, secta cu predicatorii ei și inoculează credința, convingerea și acestea sunt greu de șters din conștiință…” Inspectorul teritorial la departamentul cultelor, Tanko Arpad a ținut să completeze: “În județul Mureș activează foarte intens și veridic aproximativ 10.000 de sectanți și alte categorii de credincioși, adulți, propagandiști înfocați care sunt gata la orice, ca să ducă această muncă religioasă. Sectele acestea sunt foarte mult ajutate cu materiale din străinătate…În județul nostru, în momentul de față, activează peste 400 de preoți, cu diferite credințe, la diferite culte, dar preoții aceștia sunt ajutați de consiliile parohiale, în jur de 14.000 de oameni și de mulți membrii de partid, care fac parte din aceste consilii parohiale…” În problema bisericii, o poziție neașteptat de virulentă a avut și poetul Romulus Guga, redactor-șef la revista “Vatra”. “Eu fac literatură și voi face în continuare literatură, împotriva acestor militanți ai religiei, spunea Guga. Regret foarte mult că n-am găsit înțelegere la Consiliul Culturii într-o problemă și anume: că cel mai bun lucru ca să lovești în dușman este să te bagi la el în casă, cum s-ar spune”. În același context Guga adăuga: “Deci noi am mers la Valea Largă, să vedem care sunt metodele prin care se propagă, selecționează, miturile de acolo. Am făcut un material de proporții, revista noastră a vrut să-l publice și a fost scos de către Consiliul Culturii, nu știu pentru ce. Materialul a fost apreciat și la București…”

Angela a bătut câmpii cu grație

O poziție interesantă asupra chestiunii religioase a avut și președintele Asociației Studenților Comuniști din România, Mihai Rogoșcă. Acesta nu era de acord cu concluziile brigăzii de control, care într-un anume context menționase că 69% din studenții mureșeni nu au formație și convingeri materialist-dialectice. “Eu sunt în învățământul mureșean de 11 ani, spunea Rogoșcă, și din experiența mea, am rezerve foarte mari asupra acestei cifre”. Deplin convins că cifra este “umflată” și nu reflectă realitatea, el a contraatacat. “Am fost întrebat de studenți cum luptăm împotriva concepțiilor mistico-religioase, spunea Rogoșcă, și vine comerțul cu ouă roșii, cu câteva zile înainte de Paște, cu săculețe înainte de Sfântul Nicolae, felicitări pentru asemenea ocazii. Consider că nu e potrivit acest lucru…” Schiroki Horst, activist de partid de la Sighișoara, avea aprecieri critice la adresa cadrelor didactice care, în opinia lui, nu s-au implicat suficient în a combate fenomenul religios. La fel de critic se dovedește a fi și inspectorul general al ISJ Mureș, Iuliu Rațiu care spunea: “Tinerii absolvenți care intră în rândurile cadrelor didactice și predau științele sociale nu acționează în cunoștință de cauză, iar brigada de control a sesizat acest lucru”. “Tovarășul” Kapusi, șeful Comisiei pentru răspândirea culturii în județul Mureș, venea chiar și cu “soluții” pentru combaterea fenomenului religios: “Consider că nu s-a făcut totul în ce privește ceremonia la căsătorie, la majorat și alte evenimente importante din viața oamenilor. În urmă cu 11 ani aveau mare ecou nunțile UTC-iste. N-ar fi rău dacă s-ar reveni…”

Singura care a bătut câmpii cu grație, evitând să se refere în mod concret la chestiunile discutate, a fost Angela Dorobanțiu, secretara Comitetului Județean al UTC Mureș. “Cu toate acțiunile întreprinse de noi, spunea Angela Dorobanțiu, suntem conștienți de lipsurile care le avem, că trebuie să atragem mai mult tineretul…” (Va urma)

Adrian POP