Rusia, imperiul drogurilor

În mai puțin de 15 ani de la destrămarea Uniunii Sovietice, societatea rusească a “reușit” tranziția de la morala proletară la o libertate fără morală. Astăzi, drogurile se găsesc la tot pasul – în piețe, metrouri, în școli sau în universități. Dacă în urmă cu șase ani erau mai puțin de 40 000 de consumatori, astăzi numărul lor a ajuns la peste 500 000, însă experții estimează că cifra reală este de aproximativ 3-4 milioane. Peste 60 la sută dintre aceștia sunt tineri sub 30 de ani, iar 20 la sută  elevi. Profitul rezultat din traficul de droguri a crescut de la 1, 5 miliarde de dolari în 1996, la 8-11 miliarde de dolari în 2001 și la aproximativ 20 de miliarde de dolari în 2003.

Piramida mafiotă

Marasmul conomic și poziția geografică au transformat Rusia
într-un adevărat paradis al traficanților de droguri. Suprafața imensă a țării permite atât cultivarea opiaceelor, cât și folosirea a nenumărate rute de trasport  dinspre Asia spre Europa. Traficul este controlat de carteluri de droguri a căror structură piramidală este similară rețelelor existente în Columbia.
În vârful piramidei se află așa-numiții “baroni”-  patru până la șase persoane care nu au contact direct cu “marfa” și a căror regulă de fier este să nu se atingă de droguri. Aceștia plănuiesc operațiunile importante și organizează spălarea banilor murdari. La nivelul doi se găsesc 12 persoane care colectează profiturile, supervizează traficul de droguri și recrutează  personal. Boșii regionali reprezintă următorul nivel al piramidei și își exercită controlul asupra unui teritoriu bine delimitat. Ei conduc grupurile locale, oferă protecție și servicii de curierat, asigură siguranța transporturilor și coordonează vânzările cu amănuntul. Penultimul nivel este reprezentat de vânzătorii cu amănuntul, în număr de câteva mii pe străzile Moscovei. Vârsta lor medie este între 16-22 de ani și aproape nici unul nu consumă droguri. Dependenții de stupefiante formează ultimul nivel. De obicei, aceștia vând cantități mici de droguri, pentru a obține banii necesari satisfacerii viciului lor. Ca sa poată strânge o sumă suficientă, ei trebuie să aducă în sistem minimum 15 persoane în fiecare an. 

Piața drogurilor

Piața de droguri este împărțită între bandele rusești și cele din fostele republici sovietice, din Afganistan și din China. Mafia tadjiko-afgană controlează aproape în totalitate piața din Moscova și alte câteva regiuni, în timp ce celelalte grupuri etnice și-au impus supremația asupra traficului de cocaină și droguri sintetice. 99 la sută din cantitatea de droguri care intră în Rusia provine din fostele republici sovietice ale Asiei Centrale. Pe primul loc se află Tadjikistanul, urmat de Kirghizstan. Criza economică, șomajul și condițiile mizere de viață (salariul mediu lunar este între 5 și 20 de dolari) au făcut ca  proliferarea drogurilor să devină cea mai populară îndeletnicire în aceste două republici. Cocaina sosește în Rusia din America Latină și se vinde la prețul de 150 de dolari gramul. Drogurile sintetice, precum ecstasy și amfetaminele, sunt aduse din Olanda, Polonia și Germania. Pilulele se vând în cluburile de noapte la prețul de 20-30 de dolari tableta. Producătorii primesc cea mai mică felie din “cașcavalul” profitului: doar 2-5 la sută din suma totală. Cei care câștigă majoritatea banilor sunt intermediarii și “baronii”, care se ascund în Tadjikistan, Pakistan sau  Afganistan, de unde dirijează fluxul de droguri spre orașele rusești. Merită semnalat faptul că pe drumul dintre producător și intermediar prețul drogului crește de 60 de ori, și se multiplică de 600 de ori în momentul în care stupefiantele ajung pe străzile din Statele Unite și Europa.

Feliile “cașcavalului”

După ce-și opresc partea leului, “baronii” alocă o parte din profit mituirii polițiștilor corupți și a oficialilor aflați pe listele de plăți ale mafiei. 10 la sută din bani sunt repartizați membrilor organizației care sunt condamnați și închiși. În plus, se mai cheltuiesc sume pentru cumpărarea de arme și muniții, înmormântarea membrilor rețelei și acordarea de compensații familiilor acestora.

Specialiștii susțin că o mare parte din succesul comerțului de droguri se datorează corupției structurilor care se presupune că ar trebui să lupte împotriva traficului de stupefiante. Există deja un lobby al drogurilor care face presiuni foarte puternice la cele mai înalte niveluri ale puterii din Rusia, împiedicând adoptarea amendamentelor legislative anti-drog. Mafia are oamenii săi și în instituțiile de aplicare a legii. Potrivit Serviciului de Securitate Internă al Ministerului de Interne, tarifele de protecție variază între 500 și câteva mii de dolari pe lună, iar eliberarea din închisoare a unui vânzător de droguri costă o mie de dolari.

Aliații columbienilor

De asemenea, traficanții de droguri au învățat și metode de spălare a banilor murdari. Anual, în restaurantele și localurile controlate de mafie sunt rulați aproximativ un miliard de dolari obținuți din vânzarea stupefiantelor. Mai mult, mafia drogurilor a investit o parte din profituri cumpărând acțiuni în întreprinderile rusești. Cinismul “baronilor” a mers până acolo încât au achiziționat majoritatea clinicilor de dezintoxicare în care ajung dependenții de droguri. Specialiștii susțin că, deocamdată, situația din Rusia nu este comparabilă cu cea din Columbia, unde un cartel unic al drogurilor controlează viața economică și politică a țării. Baronii ruși ai drogurilor nu sunt însă departe de realizarea acestui obiectiv. Lideri ai lumii interlope rusești s-au întâlnit de patru ori în ultimii doi ani cu omologii lor din America Latină pentru a dezbate problema cooperării globale și stabilirea unor condiții favorabile pentru carteluri la nivel național