Fundatia “Mihai Eminescu Trust” premiata la Gala Societatii Civile

Fundatia “Mihai Eminescu Trust” (MET) din Sighisoara a primit premiul întâi la categoria Protectia Mediului, în cadrul Galei Societatii Civile din România, desfasurata marti, 20 mai 2008, la Ateneul Român din Bucuresti. Actiunea de restaurare a zonelor umede din rezervatia “Stejarii seculari de la Breite, Sighisoara”, sprijinita financiar de Fundatia Manfred Hermsen Stiftung din Germania, a facut parte integranta din programul de management al acestei zone protejate de valoare exceptionala, implementat de MET alaturi de Consiliul Local al municipiului Sighisoara în calitate de custozi ai rezervatiei.

Juriul concursului a apreciat faptul ca aceasta masura concreta de conservare a habitatului a fost însotita de activitati educative cu elevi din Sighisoara. Din punct de vedere tehnic, originalitatea proiectului a constat în metodologia simpla si naturala de închidere a celor 11 santuri de drenaj, care a necesitat resurse minime (largirea laterala în anumite portiuni si folosirea pamântului pentru crearea digurilor la capete, precum si diguri intermediare). Aceasta solutie asigura si puritatea genetica a platoului (aducând sol din exterior puteau fi introduse seminte de plante si alte organisme straine). De asemenea, ideea de a implica elevi de liceu în monitorizarea impactului a fost inovativa si s-a dovedit de succes. Doamna Caroline Fernolend, director al Fundatiei MET, a urcat pe scena Ateneului Român pentru a primi premiul si a mentionat importanta implicarii comunitatii în orice proiecte de protectie a mediului si a patrimoniului cultural. Doamna Fernolend a amintit si noul proiect aflat în desfasurare pe platoul Breite, si anume construirea unui punct de vizitare si a unui adapost pentru paznici.

Pentru a afla mai multe despre acest proiect câstigator, cât si despre rezervatia de pe platoul Breite de lânga Sighisoara, am stat de vorba cu Cosmin Moga, biolog, administratorul rezervatiei de stejari multiseculari.

Reporter: Ce este, de fapt, rezervatia Breite?

Cosmin Moga: Pe platoul Breite se întâlneste un tip de habitat de pajiste cu stejari care a fost creat în Evul Mediu pentru a produce ghinde si pentru pasunat. Este un habitat natural-cultural specific culturii sasesti. Fiecare comunitate de sasi avea un astfel de habitat în apropierea localitatilor lor. Asadar a fost creat de om, deci nu este un habitat pur natural. În zona a existat probabil o padure de stejari în amestec cu carpen si fag care a fost rarita, pastrându-se doar stejarii. Distanta dintre stejari s-a calculat în asa fel încât coroanele lor sa aiba o dezvoltare maxima, pentru o productie maxima de ghinda. În timpul anului pe platoul Breite se pasuna, iar toamna când cadea ghinda la pamânt se aduceau acolo porcii comunitatii pentru a se hrani. Ghinda era vânduta si la piata, din ea obtinându-se o faina din care se facea un fel de mamaliga. Initial, habitatul de pe Breite a fost un loc mlastinos, existau multe plante care se dezvoltau în conditii de mlastina, exista o flora si o fauna specifica. Prin anii 1970-1980, când Ceausescu voia sa faca terenuri agrigole cât mai multe, s-a ajuns ca în toata tara fiecare petec de verdeata sa fie transformat în teren agricol. Asa s-a întâmplat si pe Breite, unde s-a dorit cultivarea porumbului si a altor cereale, pentru aceasta construindu-se un sistem de drenaj al apei format din canale. Nu stim înca daca au existat cumva si tuburi îngropate pentru a asigura drenajul. Asadar s-au sapat santuri de drenaj în care era captata apa în exces si evacuata de pe platou. Prin urmare platoul a fost secat si s-a încercat cultivarea porumbului, în zona în care este astazi terenul de fotbal. Dar mai multi ani la rând s-a întâmplat sa nu creasca nimic acolo, au încercat si cu orz sau secara dar tot fara succes. În perioada respectiva au mai fost taiati numerosi stejari seculari, si din câteva mii au mai ramas acum pe platou în jur de 600 de stejari. O parte din stejarii taiati au plecat la rusi pentru a fi exploatata masa lemnoasa. Stejarii erau atât de mari încât într-un vagon încapea un singur trunchi. În acea perioada, pentru ca se taiau stejarii pentru lemn sau pentru a face loc culturilor agrigole s-au produs cele mai mari distrugeri ale acestui habitat de la Breite. De-a lungul timpului, datorita pierderii apei de pe platou prin santurile de drenaj, vegetatia a început sa se uniformizeze. Foarte multe specii de plante care traiau pe baza gradelor diferite de umiditate din sol au disparut sau si-au redus foarte mult numarul. De asemenea, amfibienii, care depind în mod direct de calitatea si cantitatea apei, si-au redus foarte mult numarul, ramânând doar în cateva zone umede de pe Breite.

Reporter: Ce masuri au fost luate pentru a stopa degradarea platoului Breite?

Cosmin Moga: În momentul în care am realizat Planul de Management al Rezervatiei Breite primul lucru pe care am dorit sa-l facem a fost sa aducem acest habitat la aspectul initial, original, pe care l-a avut acum câteva sute de ani, în Evul Mediu, când a fost creat de comunitatea de sasi. Pentru a realiza acest obiectiv trebuiau facute doua lucruri esentiale: închiderea santurilor de drenaj, cât si depistarea eventualelor tuburi de drenaj care trebuie închise si ele, si, al doilea lucru, defrisarea invaziei de carpen. Platoul Breite are o suprafata relativ mica, de 133 hectare, are o forma alungita si este înconjurat de o padure matura, astfel ca, în câtiva ani acesta ar fi putut fi invadat de padure, pentru ca nu se mai pasuneaza, desi încercam sa încurajam aceasta practica nici nu se mai coseste, iar semintele de carpen, care este o specie foarte invaziva, au ajuns pe platou si la un moment dat s-a produs o explozie de lastari. În paralel cu închiderea santurilor de drenaj, anul trecut a fost înlaturata invazia de carpen de pe 15 hectare. Aceasta interventie a fost necesara pentru a mentine caracterul tipic de “padure tip pasune” a platoului Breite. Nu a fost însa îndepartat tot carpenul tânar deoarece acesta constituie habitat pentru o serie de animale. Efectele înlaturarii carpenului se vor monitoriza în viitor.

Reporter: În ce a constat proiectul propriu-zis?

Cosmin Moga: Santurile de drenaj artificiale au modificat regimul hidric al platoului, ducând la saracirea covorului vegetal si reducerea numarului de puieti de stejar viabili. De asemenea, numeroase specii de vertebrate si intervertebrate protejate au de suferit din cauza modificarii ecosistemului. Prin proiectul nostru au fost închise la capete cele 11 santuri de drenaj de câteva sute de metri lungime si s-au creat bariere de pamânt intermediare prin largirea laterala a santurilor. Astfel s-a asigurat pastrarea apei din precipitatii si au fost create peste 20 de zone umede de dimensiuni diferite, unde deja s-au instalat specii acvatice de flora si fauna, în special amfibieni. În paralel, au fost organizate 10 iesiri în rezervatie cu un total de 215 elevi din Sighisoara, care au studiat habitatele acvatice, stejarii si covorul vegetal.

Reporter: Masurile pecare le-ati luat au avut efectul scontat?

Cosmin Moga: Rezultatele acestei interventii sunt deja vizibile. Imediat dupa închidere, santurile s-au umplut cu apa, devenind adevarate zone umede si contribuind la echilibrarea regimului hidric al platoului. Amfibienii au raspuns deja favorabil la aceasta masura de management. Au fost identificate opt specii de amfibieni pe platou: tritonul comun, tritonul cu creasta, izvorasul cu burta galbena, broasca râioasa bruna, brotacelul, broasca de pamânt bruna, broasca de padure si broasca rosie de munte. Numarul de specii a fost maxim în santurile de drenaj astupate. Procentul de folosire de catre amfibieni a santurilor de drenaj a fost de asemenea mai mare dupa interventie. În cazul unor specii (broasca râioasa bruna, broasca de padure, broasca sapatoare) s-a putut observa cresterea densitatii populationale în santurile de drenaj închise comparativ cu celelalte habitate acvatice. Foarte probabil, unele exemplare ale acestor specii au selectat activ santurile de drenaj fata de celelalte habitate mai efemere. Succesul reproductiv de asemenea a fost mai mare. Am înregistrat o crestere a adâncimii medii a apei din santuri, comparativ cu anii trecuti. Perioada acvatica este de asemenea mai lunga.

Reporter: Publicul larg are acces în rezervatia de pe platoul Breite?

Cosmin Moga: Accesul în rezervatia Breite este liber. Multi oameni nu cunosc legislatia si din aceasta cauza se fac tot felul de confuzii. Drumul forestier care urca pâna pe platou apartine de Ocolul Silvic Sighisoara, iar în conformitate cu legislatia în vigoare pe drumurile silvice este interzis accesul mijloacelor de transport motorizate sau cu tractiune animala. Ocolul Silvic a instalat o bariera si un panou de avertizare pe acest drum, la intrarea în padure. Însa toata lumea da vina pe noi, pe administratorii rezervatiei, le-am îngradit accesul pe platou. Accesul pe Breite este liber, cei care vor sa urce o pot face pe jos sau cu bicicleta. Masinile pot fi lasate la bariera pentru ca de acolo pâna sus pe platou nu este o distanta mai mare de 1-2 km pe care o parcurgi pe jos în 10-15 minute. Noi vrem sa facem totusi catre Ocolul Silvic o cerere ca pe perioada week-end-ului bariera sa fie ridicata pentruca oamenii sa poata urca cu masinile pâna sus, cu conditia sa nu intre pe pajiste. Singurele reguli care trebuie respectate pe platoul Breite sunt cele ale bunului simt, oamenii trebuie sa învete sa se poarte civilizat si în mijlocul naturii.

A consemnat Sebastian ANGHEL