Satele componente, vecinii și câteva date comparative

După împărțirea administrativ-teritorială a României din 1968, comuna Sânger cuprinde următoarele sate:

Sânger, satul care dă numele comunei, așezat în stânga și de-a lungul Pârâului Șarchii, pe văile și versanții unor cursuri de apă având tendința curgerii, cu adunarea, aglomerarea caselor spre centru. Fostele sate sau cătune, cândva înfloritoare, azi au devenit străzi, unele dintre ele au dispărut, cum sunt: Ascunsa, Fundul Cânetelii, Hodaie, Fundul Bârzii, Gaura Sângerului, Sub Teiuș, altele mai au câteva case, Podei-trei case, Teiuș-o casă, Gară-patru case, dar Luțărniștea, Recea, Podul Șarchii, Cânetele, Guștiurița, Cloponiță, Săveștiul, Fața, Sub Vii, Curmătura, Păduricea, își revin după1990 încet și foarte greu la viață.

Bârza, sat situat la nord-est de centrul comunei pe Valea Șarchii și Valea Bârzii (Pârâul de Sub Coastă), la circa 3 kilometri de centru, cândva înfloritor, avea școală cu patru clase, magazin, brigadă CAP, cu toate cele necesare muncilor agricole, drum pietruit bine întreținut, azi este mai mult uitat. Cuprinde cătunele-străzi: Curmătură, Vale, Bârza, Sub Coastă, Fundul Bârzii, Stanu și Sub Vii.

Chimitelnic (Cipăieni), sat așezat la circa 5 kilometri sud-est de centrul comunei, până în 1968 avea propria Primărie. Are în componență satele-cătune: Pripoare și Vălișoara.

Daho (Dahu, Dalu), sat așezat la sud-vest de centrul comunei, pe stânga șoselei Luduș-Sărmaș, bine dezvoltat cândva, cu școală cu patru clase, destule case pe valea însorită. Azi mai supraviețuiește prin câteva clădiri aproape în ruină, rămășițe ale fostei ferme IAS.

Zăpozie (Zăpodea), sat-cătun așezat pe stânga Pârâului de Câmpie, pe marginea și în lateralul căii ferate Luduș-Bistrița, în aval de Sânger.

Vecinii comunei sunt: la est, localitatea Papiu Ilarian, fost Budiul de Câmpie, localitatea Iclănzel; la sud-est, localitatea Iernut și localitatea Bogata de Mureș; la sud, localitatea Cuci; la sud-sud-vest, localitatea Luduș; la nord-vest, localitatea Tăreni; la nord, localitatea Zau de Câmpie. Centrul administrativ al comunei, Primăria, este la circa 2,5 kilometri, în dreapta drumului județean 151, Luduș-Zau-Sărmaș, pe un drum comunal, care înainte de a ajunge în centrul comunei, se poate continua spre localitațile Chimitelnic și Papiu-Ilarian. Așezată în partea de vest a județului Mureș, localitatea Sânger este situată în Câmpia Transilvaniei, subunitatea Câmpia Sărmașului și Colinele Ludușului și Comlodului, la nord de râul Mureș (circa 10 kilometri) și orașul Luduș (46 grade.21 min.14 sec. latitudine nordică, 24 grade.4 min.12 sec.longitudine estică) în zona cunoscută ca centrul Transilvaniei. Perimetrul comunei se situează între văile Ludușului (Pârâul de Câmpie) la vest, și Pârâul Ranta la est. Suprafața totală a comunei este de 5.151 hectare,suprafață distribuită astfel:

l suprafața agricolă,4.494 he­ctare, din care 3.259 hectare arabil, 394 he­c­tare pășuni, 340 hectare fânațe, 1 hectar livezi.

l suprafața neagricolă este de 657 hectare, din care 305 hectare pășuni, 42 hectare ape și stuf, 4 hectare drumuri, 100 hectare construcții, 126 hectare neproductiv.

Aceste date sunt luate în ansamblu pe cele două localitați mari, Sânger și Chimitelnic (Cipăieni), cu satele și cătunele lor componente. Relieful este slab vălurat, cu altitudini ce oscilează între 350-550 metri, altitudinea medie fiind de 384 metri. Cel mai înalt deal este cota 543 metri (dealul țiglă,Gorgan), urmat de dealul Chimitelnic, 488 metri și dealul Ticui. Cea mai mare parte a teritoriului este ocupată de versanți, care prezintă numeroase forme de microrelief. Orientarea lor este estică și vestică este determinată de curgerea apelor aproximativ pe direcția nord-sud. Profilul transversal al versanților nordici și în parte cei estici este drept sau ușor convex, iar cel longitudinal uniform. Lățimea lor variază între 200 și 700 metri, cu pante cuprinse între 5-25% înclinație, dominând pantele de 5-12%. Mult mai fragmentați, cu numeroase alunecari și eroziuni sunt versanții sudici și estici, a căror pantă variază între câteva grade până la 40-50% înclinație, cu un profil neregulat, cu dese schimbări de pantă, cu alunecări, unele în curgere, altele vechi stabilizate, cu rupturi și ogașe. Văile dintre versanți sunt Pârâul de Câmpie (Ludușelul) și Valea Ranta cu afluenții lor, lățimea acestor văi fiind cuprinsă între câțiva metri până la 300-400 metri. Cumpenele apelor au o direcție nord-sudică, cu excepția nordului localității unde direcția este est-vestică. Teritoriul este așezat pe depozite sarmațian-panoniene, reprezentând umplerea neomogenă a Bazinului Transilvaniei. Formațiunile geologice sunt reprezentate prin argile mărnoase, argile și marne cu intercalații de nisipuri și gresii slab cimentate. Cuaternarul este reprezentat prin depozite deluviale, coluviale și aluviale formate prin eroziune și depunerea materialului sedimentar la baza pantelor sau văilor existente în zonă.