Scrisoarea lui Titus, catre parintii lui”¦
“Dragii mei, parinti!
stiti bine ca nu le-am pe-astea cu scrisul, dar daca v-am promis, încerc sa ma tin de cuvânt. Nu prea am alte noutati fata de ce v-am zis si la telefon, doar daca nu vreti sa va enervati degeaba, citind despre minunile ce se întâmpla pe la noi.
Am încercat sa ma descurc de unul singur, dar va trebui sa recunosc ca nu prea am reusit. Nu stiu altii cum sunt, stiti povestea lui Creanga, dar mie îmi cam sare mustarul. Bine, bine, ma calmez! Dar sa vedeti ca as avea motive!
În semesterul unu m-am angajat la o firma particulara, muncitor necalificat, nu prea m-am laudat cu asta ca sa nu râda tot neamul de mine! Eu purtam cu mândrie uniforma plina de pete de lavabil si aracet, amestecam de zor la maclavaisul de pus izolatii pe blocuri. Suportam si bancurile colegilor, care ma strigau Studentu’ si faceau glume din orice, pâna ce si-au dat seama ca nu-s cu nasul pe sus! sefu era un tip de treaba, avea încredere în mine si ma trimitea sa-i rezolv tot felul de probleme financiare, ba cumparaturi pentru soacra-sa, lasându-mi cardul cu toti banii si chestii de-astea. Treaba e ca se muncea zi lumina, da, eram în constructii, si asa ca numai scoala n-am facut. La faculta ma duceam numai daca ploua, ca atunci nu se lucra! De platit, am platit taxa din primul semestru, am mai picat niste examene, no, asta e. Apoi au fost profi care pur si simplu nu m-au lasat în examen, ca n-am avut prezenta! Îs stresati si aia cu taierea din salarii, desi unii câstiga de câteva ori cât voi toti la un loc! No! Asta e.
Pâna aici nici n-ar fi fost prea mare paguba, dar poanta acum vine!
S-a zvonit ca reexaminarea din vara s-a mutat la primavara si cei care au restante tre’ sa se prezinte la examenul special din iulie, asta fiind contra cost! si ce cost! Nu 35 de lei ca alea de pâna acum ci 130! si cu plata nu oricând, ci pâna la începutul lunii. Daca ati fi vazut ce era la faculta! Au venit de au filmat de la nus’ ce post de televiziune! Ce îmbulzeala, ce haos! Nimeni nu stia nimic sigur, nimeni nu te putea lamuri cu nimic. Toti erau nervosi! Studentii care nu stiau nici macar daca luasera examenul – am uitat sa va spun ca rezultatele nu erau afisate-asa ca vrând nevrând, ca doar nu sunt Nostradamus nici eu, a trebuit sa platesc reexaminarea cu 130 de lei, ca si ceilalti, ca de, cine vrea sa riste! Apoi dupa ce am platit fain frumos, dar va spun ca eram poate chiar si o suta de studenti din toata faculta, am aflat ca peste noapte au facut stimabilii un consiliu si au decis ca restantele –doua la numar- pot fi lasate la anul, fara probleme! Bine ca le-am platit! Între timp la unul din ele s-au afisat rezultatele. Luasem examenul, no! Asta e!
Dragii mei, parinti! Nu va îngrijorati, acum ca a trecut ce a fost mai greu, nu va mai stresati si voi!
Mai am vreo doua examene de luat, îs platite, si apoi viu acasa!
La anul voi sti care sunt prioritatile si va trebui sa aleg: ori fac scoala, ori dau la lopata!
Voi ce mai faceti? Bine, sanatosi? No, lasati ca mai vorbim, daca mi-ati bagat ceva euroi în contul meu, ca altfel nu va mai pot suna! E criza!
si acum telegrafic, raspund la întrebarile voastre, ca mai am si de învatat. 1. Da, cazarea e platita pâna la sfârsitul lunii. 2. Mâncare mai am, dar astept sa mânânc ce gateste mama Letitia. 3. Aici n-au fost inundatii, nici ploi puternice. 4. Poate îmi trimiteti totusi niste bani de drum… nu-va refuz!
Cu drag, al vost fiu ratacitor, Titusâ€



