Păstorul pădurii

Cora Muntean: Domnule director, este sfârșit de an, este vremea bilanțurilor. Direcția Silvică Mureș, se pare că, are cu ce să se mândrească. Care sunt satisfacțiile și insatisfacțiile dvs?

Cristian Chirteș: |ntr-adevăr, Regia Națională a Pădurilor a trecut cu bine anul 2005 deși în perioada iunie-iulie erau semnale că nu vom îndeplini indicatorii de performanță. Au fost acele inundații pe care le putem numi catastrofale. Au fost afectate în special infrastructura, partea de împăduriri, mii de hectare au fost sub ape în zona de câmpie. Dacă vorbim strict de Direcția Silvică Târgu Mureș și noi am avut calamități destul de serioase. Pagubele au fost în jur de 40 de miliarde de lei. Am făcut demersuri și am încercat să cerem bani de la buget pentru repararea acestor drumuri. |nsă, văzând ce pagube sunt la nivel de țară am considerat că Direcța Silvică Târgu Mureș poate să-și rezolve singură problemele. Drept pentru care am chemat foarte multe firme și am început să lucrăm la punerea provizorie în funcțiune a drumurilor. Am lucrat inclusiv cu secția noastră de drumuri, apoi au fost firmele care aveau lucrări în derulare. Costul total al acestor calamități, de reparații și decolmatare, s-a ridicat la 19,5 miliarde de lei. Bani pe care i-am plătit din producția proprie, fără ajutor de la buget sau redistribuire din fondurile regiei. La începutul anului aveam de realizat un profit imens, de 50 de miliarde de lei, sumă stabilită de fostul regim. Atunci ni s-a părut o sumă enormă, dar am atins și chiar depășit acest plafon. La asta au contribuit toate ocoalele. Am înregistrat un profit de 35,7 miliarde, plus acea sumă de 19,5 mld. Ne situăm la o rată a profitului 11-12%, ceea ce este foarte mult.

C.M: Concret, din ce activități ați obținut acest profit?

C.C.: |n special din vânzarea masei lemnoase, dar și din valorificarea altor produse ale pădurii: mangal, fructe de pădure, vânătoare cu străinii, export de cherestea. Exportăm orice chiar și lemn de foc, tăiat la 30 de cm, ambalat în saci. |n Irlanda au mers foarte bine niște crose din frasin pentru un sport național irlandez, un fel de hochei pe iarbă. Suntem singurii care exportăm aceste crose, tehnologia este puțin mai dificilă. Irlandezii sunt foarte mulțumiți și de calitate și de preț, așa că intenționăm să dezvoltăm această ramură. Valoarea totală a exportului este de peste un milion de dolari.

C.M: Obțineți profit și din organizarea partidelor de vânătoare, nu?

C.C.: Am început să organizăm partide de vânătoare și pentru români, deoarece au început și românii să aibă bani. Principalele fonduri de vânătoare sunt pe Valea Gurghiului, dar avem fonduri foarte bune și la Sovata, Câmpul Cetății, Reghin, Sighișoara, Târgu Mureș. La Luduș avem 5 fonduri foarte bune.

C.M. Mai vin liderii PSD la vânătoare? Sau acum vin cei de la putere?

C.C.: Cei care sunt acum la putere nu au nici timp și nici nu au această pasiune. Am vânat foarte puțin pe intern, mergem în general pe extern pentru că de aici vin banii. Străinii achită în euro. Avem contracte cu firmele intermediare. Chiar acum am contractat, la nivel de Regie vorbesc, vânătorii pentru 2006. |n proporție de 80% tot vânatul nostru este contractat cu străinii. Am avut și musafiri din PSD care au vânat, dar de data asta au achitat ca orice vânător normal. Fiindcă au bani.

C.M.: Până acum obișnuiau să nu plătească?

C.C.: Au mai plătit, dar era mare diferență între prețurile la români și prețurile la străini. Acum s-au echilibrat. Este adevărat că sunt destul de piperate, nu oricine poate să vină, dar vânătoarea este un sport pentru oameni cu bani.

C.M.: Cum stați cu restituirea pădurilor?

C.C.: Avem această lege, 247/2005, privind restituirea proprietăților; la nivelul județului există cereri pentru peste 90 000 de hectare, după ultimele cifre centralizate. Acestea sunt cerute, însă nu toate dosarele au actele complete. Se analizează în comisiile locale. Fiecare comisie locală are în componență un angajat al Direcței Silvice, iar eu fac parte din comisia județeană. Așteptăm ca dosarele să vină pentru validare la comisia județeană. Au apărut deja foarte multe anomalii, de exemplu la Ocolul Silvic Lunca Bradului este cerută pe Stânceni o suprafață de 26 000 de hectare de pădure pe când suprafața administrativă a comunei este de 14 000 de hectare. Asta din cauză că aceeași suprafață de pădure este revendicată de mai multe persoane. Este o suprapunere de cereri, iar rolul comisiei locale este aceea de a verifica aceste cereri.

C.M.: Credeți că vom asista la același fenomen din anii 1990, când s-au declanșat acele scandaluri pentru pământ?

C.C.: Sper să nu fie. Să se rezolve totul prin comisiile locale sau prin hotărâri judecătorești. Probabil vor exista procese. Există suprapuneri de păduri între cele două culte, ortodoxe și greco-catolice. La Legea 1/2000 s-au dat câte 30 de hectare fiecărei biserici, indiferent dacă au avut sau nu pădure. Acum se cer suprafețele integrale pe care bisericile le-au avut în 1948. Suprafețele se vor da din rezerva pusă la dispoziția comisiilor locale. Cum multe comisii nu mai au această rezervă se va trece la despăgubirea din partea statului. |n bani sau în natură.

C.M.: Cum vedeți Direcția Silvică la 10 luni după ce ați preluat conducerea?

C.C.: Per total sunt mulțumit de activitate și de transformare. La nivelul Direcției era un fel de imobilitate, totul mergea din inerție și asta se simțea până la București. Se știa că Târgu Mureș poate mai mult, dar era o stare de inerție. Acum s-au schimbat multe în toate domeniile, se cultivă relațiile cu străinii. A fost foarte mult de muncă, mulți m-au înțeles, am avut sprijinul echipei. La anul începe evaluarea personalului și cine nu ne va sprijini nu va mai sta în funcții de decizie. Concedieri deocamdată nu vor fi, Direcția Silvică nu se va desființa. Probabil se va desființa Harghita, posibil să se comaseze direcțiile.

Noi stăm foarte bine la nivel de țară.

C.M.: Cum stăm cu brazii în județ?

C.C.: Da, cu brazii există o problemă la nivel de județ, nu putem satisface piața așa că aduc brazi comercianți din alte județe. La noi nu este zonă de brad, ci de molid. Este normal ca de Crăciun oricine să aibă în casă un brad, însă modul cum sunt tăiați, aici mai avem de lucrat. Noi avem, la nivelul Direcției Silvice, 4 hectare de culturi speciale pe ntru fond de iarnă, dar acestea vor produce brad de Crăciun prin 2010-2012. La anul vom face 20 de hectare cu aceste culturi. Vom avea și noi acei brazi cum vedem la televizor, cum avem din export. La ora asta noi avem brazi urâți și distrugem pădurea. La anul vom face 1000 de bucăți sub formă de ghivece pe care le vom închiria. Sau, cine și-l cumpără îl va avea 4-5 ani.

C.M.: Ce faceți de sărbători?

C.C.: De Crăciun de obicei stau acasă și aștept colindătorii. Stau cu soția și cei doi copii, apoi plecăm la Ibănești să luăm masa în familie, cu părinții, îi colindăm pe nași. De Revelion merg la Lăpușna, la o cabană modestă, a Direcției Silvice. Le doresc mureșenilor să aibă parte de sărbători liniștite!

A consemnat Cora MUNTEAN