Mai bine atacator, decât atacat!

Deși putea opta pentru diverse posturi, pe alte meleaguri, Ovidiu Butuc a ales spitalul “Dr. Gheorghe Marinescu” din Târnăveni, unde cu abilitatea sa managerială deosebită a reușit să ridice spitalul orășenesc printre unitățile sanitare de frunte din țară. Ovidiu Butuc este de părere că, doar comparându-te cu cei puternici, poți ajunge ca ei.

Rep: Ce anume ar trebui să vă ofere profesia, sau spitalul ca să vă mutați la Târgu-Mureș?

Ovidiu Butuc: Nu cred că ar trebui să îmi ofere nimic, sau nu mai mult decât îmi oferă acum. Consider că, dacă ești un bun profesionist în ceea ce faci poți să îți exerciți meseria într-un centru universitar, într-un oraș mic sau chiar și într-un sat. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană lucrurile se vor schimba în sensul că, se va pune mai mult accent pe zonele limitrofe marilor aglomerări urbane și nu pe aglomerările urbane în sine. Îmi place unde sunt, îmi place ceea ce fac, și sper că voi putea să arăt pe deplin de ceea ce sunt în stare. Deasemenea, cred că e mult mai important să reușești să lași ceva în urma ta și să marchezi locul și timpul, decât să fii un anonim printre alți anonimi.

Rep: Este un conflict real sau artificial între reședința de județ și cei din orășelele mici?

Ovidiu Butuc: Există un conflict real pentru că, întotdeauna cei din reședintele de județ au pretențiile de a fi cei mai reprezentativi. Dar celorlalți din orășelele mici le rămâne un mare atuu, acela de a avea o mai mare posibilitate de dezvoltare și de a avea un câmp de acțiune mai larg. În plus este mai ușor să “ataci” un complinitor puternic care trebuie să se ferească și din stânga și din dreapta decât să fii tu cel atacat. Postura de atacator e mult mai convenabilă decât cea de atacat.

Rep: Câte proiecte românești/europene ați accesat?

Ovidiu Butuc: Deocamdată nu avem nici un proiect, lucrăm la asta, avem un specialist pe care l-am trimis la cursuri, urmează să mă deplasez și eu la sfârșitul lunii aprilie la un curs de accesare a unor astfel de proiecte, sperăm ca până la sfârșitul anului să avem cel puțin un proiect european accesat de către spitalul nostru.

Rep: Ce v-ați propus inițial în proiectul de management și ce ați reușit să realizați, unde întâmpinați dificultăți?

Ovidiu Butuc: Cred că până la momentul de față am realizat în proporție de 60 la sută ce mi-am propus, iar neajunsurile au fost cele referitoare la mentalitatea lucrătorilor din sistemul sanitar, care a rămas în mare parte acceași sau la nivelul mentalității din 1989. Cu alte cuvinte, consider că nu există o responsabilizare și o conștientizare a ceea ce înseamnă actul medical, lucrătorul din domeniul medical și anume faptul că această meserie reprezintă un apostolat. Dacă vom reuși să conștientizăm acest lucru și faptul că noi suntem cei care putem aduce alinarea semenilor noștri, în momentul respectiv vom reuși să mergem înainte. Vina aparține și celor care au condus până acum acest sistem sanitar pentru că nu au făcut nimic și mă refer la programe, la cursuri, prin care să se asigure un management adevărat al relației între cei care lucrează în sistemul sanitar și bolnav. Eu zic că aici este o mare oportunitate și sper ca odată cu intrarea în Uniunea Europeană să rezolvăm și acest lucru.

Rep: Cum vi se pare perspectiva ca spitalul să raporteze nu doar reușitele, ci și eșecurile actelor medicale?

Ovidiu Butuc: Este o perspectivă veche…eu sunt adeptul motivației pozitive, eu sunt de părere că, dacă s-a obținut un rezultat pozitiv într-un domeniu trebuie întărit și trebuie scos în evidență pentru că numai așa putem obține stimularea și motivația pentru cei care lucrează în acel sector. Demult în lumea civilizată nu se mai face performanță cu biciul, ci prin stimulare de toate tipurile, prin încurajare. Indicatorii privind starea de sănătate sunt indicatori specifici care trebuie respectati. Trebuie spus în primul rând adevărul, dar atunci când apare un rezultat bun trebuie scos în evidență, pentru că, doar așa oamenii vor obține din nou rezultate pozitive.

Rep: Care este starea de sănătate a populației din cele patru zone mamut ale orașului: CarbidFox, Bicapa, GecSat…?

Ovidiu Butuc: Din ceea ce am remarcat la nivelul Târnăveniului există clar o preponderență către afecțiunile dermatologice și pulmonare, ca urmare a existenței acelor combinate chimice. Urmează să facem niște studii împreună cu specialiștii. În studiul de fezabilitate pentru spital le-am cerut specialiștilor să facă o monitorizare și un studiu pe 10 ani, în legătură cu cele mai frecventele afecțiuni, urmând ca după acest studiu să pot declanșa și alte studii referitoare la aceste afecțiuni, care ne vor ajuta pe noi să ne dezvoltăm spitalul pe anumite direcții, pentru că nu o să pot să fac o secție de întinerire a populației, dacă populația nu e bătrână, sau nu o să fac o secție de cardiologie în detrimentul uneia de pneumologie, dacă aceasta ar avea o rată a pacienților de 80%. Așadar, așa cum spuneam, e foarte important pentru noi această stare și felul în care evoluează în timp având în vedere poluarea care a avut loc în Târnăveni atâția ani.

Rep: De ce spitalul din Târnăveni nu și-a făcut o fundație pentru ca fondurile din zona Târnavelor să rămână în oraș și să nu fie direcționate către SMURD?

Ovidiu Butuc: Aceasta este o problemă pe care mi-o asum; din nefericire cei care trebuiau să se ocupe de acest lucru nu au făcut-o. Noi avem o colaborare cu fundația Amiciția, care ne-a ajutat prin legăturile pe care le are în Franța, să primim destul de multe lucruri și ajutoare utile spitalului. Dar acest lucru pot să îl trec la capitolul nerealizări, pentru că nu am reușit să supraveghez destul personalul, astfel încât să reușim să ne facem o fundație. Eu sper ca cel puțin într-o lună această fundație să existe, să activeze, urmând ca de la anul să reușim să redirecționăm mai multe fonduri către Târnăveni.

Rep: Când ați fost ultima dată în cea mai îndepărtată zonă arondată Târnăveniului, pentru a vedea cum arată un cabinet medical acolo?

Ovidiu Butuc: Am fost în momentul în care s-a declanșat epidemia, în urmă cu un an de zile, împreună cu directorul ASP, Silviu Morariu, la Băgaciu. Am văzut cabinetul medical de acolo și discuțiile respective am înțeles că s-au concretizat prin înființarea unui cabinet medical nou la Deleni, până în momentul în care se găsește o formulă și pentru locuitorii din Băgaciu.

Rep: Cât la sută din tratamentul din spital este plătit de pacient?

Ovidiu Butuc: Referitor la cât la sută din tratament este plătit de bolnav, răspunsul este: în spitalul din Târnaveni zero la sută. Încercăm să asigurăm tot ce este nevoie la nivelul spitalului. În momentul în care nu reușim, avem un program special prin care farmacia, medicul-șef de secție face un referat și farmacia aduce medicamente. Față de bugetul de anul trecut s-a suplimentat bugetul de medicamente de aproximativ două ori și jumătate.

Referitor la cât la sută din tratament este plătit de bolnav, răspunsul este: în spitalul din Târnaveni zero la sută. Încercăm să asigurăm tot ce este nevoie la nivelul spitalului.

A consemnat Iulia OPREA