Sfânta zi de Bobotează

O sărbătoare profundă și încărcată de semnificații. Între marile sărbători creștine din timpul anotimpului de iarnă – ajunul Crăciunului, Crăciunul și Sfântul Vasile – se înscrie și Boboteaza sau Botezul Domnului Iisus Hristos în apa Iordanului. Această sărbătoare este urmată de Sfântul Ioan Botezătorul.

În tradiția bisericii creștine, ziua de 6 ianuarie este rânduită ca dată de cinstire a Botezului lui Iisus. Se consideră că în această zi, Iisus s-a arătat lumii (arătarea omului sau Epifania), lăsându-se botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul, fiul lui Zaharia. În ajunul Bobotezei, preotul umblă din casă în casă, sfințește fiecare încăpere cu aghiazmă și împarte fire de busuioc. În toate bisericile, preoții fac aghiazmă mare și, însoțiți de copii care strigă “Doamne miluiește” (Kira Leisa, în grecește), botează apele, oamenii, animalele și casele. Tot în această zi, preoții cufundă de trei ori crucea în apă deoarece în acea zi s-a arătat Sfânta Treime sau o aruncă în apă și câțiva tineri se iau la întrecere pentru a aduce crucea. Se spune că apa sfințită în această zi are puteri miraculoase. Alimentele rituale specifice zilei de Bobotează sunt piftia și grâul fiert.

Alungarea spiritelor

În popor există credința că până la Bobotează expiră termenul de pețire a fetelor, iar perioada cuprinsă între Ajunul Crăciunului și Ajunul Bobotezei este plină de vrăji de dragoste și ghicit premarital. Se mai spune că, de Bobotează oamenii sunt ajutați să alunge spiritele rele din jur de către lupi, singurii care văd aceste spirite rele, le aleargă și le sfâșie cu dinții. Fetele credincioase își pun în ajun de Bobotează câteva fire de busuioc sub pernă din mănunchiul purtat de preot, pentru a-și visa ursitul. Dacă în ziua de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, va fi belșug și sănătate, de va bate crivățul, anul va fi rodnic, iar de vor fi sloiuri la streșini, primăvara va fi timpurie. Tot în ziua de Bobotează, mamele care au pierdut copii sau i-au născut morți, iau aghiazmă și se duc împreună cu preotul și o toarnă peste mormintele lor, botezându-i cu numele Ion. Se spune că dacă vor proceda în acest fel trei ani la rând, copiii sunt botezați și pot fi socotiți în rândul celorlalți creștini morți.

Obiceiuri și superstiții de Bobotează

Pe data de 6 ianuarie, adică de Bobotează nu se spală rufe și se consideră că apa sfințită luată acum are puteri mira­culoase, iar ea nu se strică niciodată. La Bobotează se sfințesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca crucea. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul. În satele din nordul țării, pe vremuri, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva și duceau alimente și băutură. După ce serveau masa, ele cântau și jucau toată noaptea. Dimineața ieșeau pe stradă și luau pe sus bărbații care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forța la râu amenințându-i cu aruncatul în apă. Tot acum, în unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apa din fântână sau dintr-un râu. Se spune că fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an. În Transilvania și Bucovina, pe data de 7 ianuarie, adică de Sfântul Ioan Botezătorul, exista obiceiul numit “Udatul Ionilor”. În Bucovina, spre exemplu, la porțile tuturor celor care purtau acest nume se punea un brad împodobit, iar acesta dădea o petrecere cu lăutari. În Transilvania, în schimb, cei care purtau acest nume erau purtați cu mare alai prin sat până la râu unde erau botezați (purificați).

Anatolie VÂJEU

atolie_vajeu@yahoo.com