Sighișoara are urbanism (de)generat

Deși Sighișoara se vrea un municipiu european, cu un centru istoric și potențial turistic de exploatat, zonele periferice ale localității sunt departe de minimele cerințele * Planul urbanistic general (PUG) în vigoare al Sighișoarei a fost elaborat în 1991 și nu mai corespunde deloc necesităților actuale * Principalele probleme ale municipiului zac nerezolvate de mai bine de zece ani * Transportul de mare tonaj, care trece prin centrul localității, ridică tot mai multe probleme, iar varianta devierii este doar pe hârtie * Proiectarea unui nou PUG este pe cale de demarare * Va rămâne, din nou, totul pe hârtie? * Dacă nu se face nimic, Sighișoara este amenințată de haosul urbanistic

Pentru Sighișoara sunt reprezentative două zone: cetatea medievală și Orașul de jos (mai exact, zona centrală a orașului). Dacă facem o plimbare în zonele mai sus menționate tindem să credem că Sighișoara este pe drumul cel bun. Însă zonele periferice ale municipiului oferă o imagine deloc măgulitoare pentru sighișoreni. Începând cu ghetourile romilor sau străzile amenajate doar cu urme de pietriș (străzi pe care, atunci când plouă, noroiul este greu de ignorat) și terminând cu o canalizare deficitară, ce îngrădește confortul sighișoreanului. Cu toate aceste deficiențe, nu putem spune că municipiul s-a oprit din evoluție, cel puțin din perspectiva cerințelor de noi spații de locuit, dar și pentru zonele industriale. Și tocmai aici este marea problemă a localității: oferta de terenuri necesare extinderii intravilanului, având în vedere și vadul comercial important în care este amplasat Sighișoara.

PUG fără fond și conținut

Problema municipiului este lipsa unui Plan Urbanistic General (PUG) actualizat și care să reflecte problemele actuale. Cel mai “recent” PUG a fost întocmit în 1991 de Proiect SA, în colaborare cu firma Urbanproiect din București. Cu toate acestea, planul a fost adus în consiliu doar în 1995 și abia peste patru ani s-a definitivat, primind acceptul ministerelor. De atunci, însă (chiar și până la intrarea în vigoare), majoritatea fabricilor sau societăților mari au dispărut și, din acest punct de vedere, sunt mari discrepanțe între ceea ce prezintă PUG și situația reală. Un aspect ce merită menționat este faptul că problemele majore ale Sighișoarei, deși au fost identificate încă din 1991, nu au fost soluționate. În unele cazuri, nu există, la această dată, nici măcar un proiect de fezabilitate. Vom prezenta în continuare câteva din problemele Sighișoarei, dar care zac pe hârtii sau planșe.

Cu TIR-ul prin cetate

Fără echivoc, devierea transportului greu din centrul orașului, pusă pe hârtie chiar din 1991, reprezintă o problemă majoră. Potrivit PUG, varianta ocolitoare pornește din vecinătatea străzii Libertății, spre podul de la piață, urmând podul Târnavei. Doar că, după cum afirmă cei de la serviciul urbanism, varianta actuală nu ar rezolva problema, pentru că zona Libertății este una destul de centrală și, în plus, proiectul ar deranja și gara. Din aceste motive, proiectul acestei centuri nu poate fi considerat viabil.

Un alt aspect ce nu poate fi neglijat este faptul că, din 1991, au fost retrocedate foștilor proprietari suprafețe considerabile de teren, ceea ce înseamnă că orice investiție de acest gen presupune și cumpărarea terenului pe care să treacă șoseaua, iar prețul terenului în zonă este în continuă creștere.

În prezent, trasportul se desfășoară preponderent pe străzile Zaharia Boiu, Mihai Viteazul, Padului, Anton Pann, Ilarie Chendi, 1 Decembrie 1918, toate situate în zona centrală a orașului istoric. Spre deosebire de 1991, traficul rutier a crescut, Sighișoara fiind zona de trecere în trei mari direcții: Brașov, Târgu Mureș și Sibiu. Noul PUG trebuie să cuprindă o variantă viabilă pentru devierea transportului greu. “Demararea unui nou PUG a fost aprobată de CL în acest an, în aprilie. Se va alege un proiectant și în toamnă o să avem primele rezultate. Proiectul va fi supus consultării populației și apoi urmează să trimitem hârtiile la ministere”, a declarat Ioan Velicu, arhitectul primăriei.

Sighișorenii se bat pentru un acoperiș

O altă problemă care trebuie rezolvată este extinderea Sighișoarei, atât pentru spațiile locative, cât și pentru zona industrială. Una din direcțiile de extindere a localității este în zona spațiilor ocupate de poligonul militar, un spațiu care nu mai este în atenția armatei, având în vedere faptul că majoritatea simulărilor se fac la Târgu Mureș. În vecinătatea poligonului sunt și câteva terenuri agricole, care ar putea fi valorificate prin construirea unui cartier de locuințe. În vecinătatea zonei respective se găsește și lacul format prin devierea Târnavei, care oferă locului încă un avantaj. Se pare că intenția de preluare a terenului de către municipalitate de la MApN va fi pusă în curând pe ordinea de zi, pentru a primi acordul de principiu al consilierilor, astfel încât să poată începe demersurile.

Zona cunoscută sub denumirea de Dealul Poștei și Galtberg poate fi, de asemenea, valorificată, în special pentru ridicarea unor construcții de genul pensiunilor sau caselor de locuit. Una din cele mai importante direcții de extindere rămâne Târnava II- Bărăgan. De fapt, Constranscom Bența a început aici construirea a 78 de case rezidențiale (în vecinătatea blocurilor ANL).

Tot în această zonă se intenționează construirea locuințelor sociale, mai ales că în Sighișoara astfel de apartamente nu există, iar cererea e destul de mare. Noul PUG ar trebui să conțină, deci, un plan de dezvoltare a orașului în această direcție, incluzând și terenurile situate pe partea opusă a Târnavei, spre cartierul 7 noiembrie.

În continuarea Bărăganului, spre Albești, se va extinde și zona industrială a Sighișoarei, mai ales că anul acesta Înalta Curte de Casație și Justiție de la București a dat câștig de cauză Sighișoarei în dosarul de grănițuire cu comuna Albești (zona situată după fabrica de sticlă Stimet și până la Albești a fost motiv de dispută între cele două primării). Deja, câteva spații au fost concesionate de CL pentru unii investitori. Însă asupra procesului vom reveni, mai detaliat, într-un alt material.

În criză…

Este necesar ca noul PUG să includă aceste direcții de extindere a orașului și trecerea terenurilor din extravilan în intravilan. Până la aprobarea noului plan, singurul ghid pentru municipiu este planul vechi de peste zece ani, care nu mai oferă variante viabile pentru dezvoltarea localității.

De-a lungul anilor, din lipsă de fonduri, punerea în practică a mai multor puncte esențiale prevăzute de actualul PUG a fost amânată. Spre exemplu, construirea a două pasarele peste calea ferată, care ar fi deviat o parte a traficului din centrul istoric, nu mai este, în acest moment, un proiect realizabil, pentru că multe terenuri au fost retrocedate sau au apărut diverse construcții ce stopează prevederile inițiale.

Sighișoara este într-o criză de extindere, iar avizele date de sectorul de urbanism al primăriei se ghidează după un PUG neviabil, un ghid care forțează orașul să bată pasul pe loc și nu permite realizarea unor construcții și planuri într-adevăr oportune.

Dacă nu se va elabora un PUG cu coordonate realiste,

într-un timp cât mai scurt, Sighișoara va deveni, din punct de vedere urbanistic, un haos.

Cristina CORNEA