Uncategorized

Silviu Ispas: ”Presa nu este respectată cât ar trebui!”

Silviu Ispas, new business director la regia germană de publicitate ARBOmedia, are marele merit de a fi adus presa locală în atenția marilor clienți de publicitate din România și a agențiilor care le gestionează imaginea. Proiectul său, acela de a construi pentru ARBOmedia un portofoliu de publicații locale care în mai puțin de doi ani a crescut de la 11, în octombrie 2003, la 38 de titluri locale, în iunie 2005, s-a dovedit a fi un real succes. Despre ce înseamnă presa locală, care sunt avantajele ei, care sunt problemele cu care se confruntă, ce o așteaptă în viitor, în interviul de mai jos.

Rep.: D-le Ispas, descrieți pe scurt proiectul conceput de dvs. privind presa locală, proiect pe care ARBOmedia îl derulează de aproape 2 ani.

Silviu Ispas: Publicitate națională pentru presa locală.

Rep.: Care sunt avantajele presei locale, în comparație cu cea centrală, în ceea ce privește vânzarea spațiului publicitar?

Silviu Ispas:

a. Tiraj mai mare decât orice ziar național în județul respectiv.

b. Audiență mai mare decât orice ziar național în județul respectiv.

c. Audiență exclusivă (cititorii citesc în mod normal ziarul local și nu ziare naționale, pe care le citesc ocazional sau deloc).

Rep.: Unde se situează procentual încasările din publicitate pe presa locală față de cea centrală?

Silviu Ispas: 2-3% vs 20-25%.

Rep.: Încasările din publicitatea TV sunt în România mult mai mari decât cele din publicitatea în presa scrisă. Cum considerați că ar putea crește cele din urmă, astfel încât discrepanța dintre puterea financiară a presei din străinătate și cea românească să nu mai fie atât de mare?

Silviu Ispas: Încasările presei din publicitate vor crește în comparație cu încasările TV în momentul în care va crește puterea de cumpărare, oamenii își vor permite să își cumpere “ziarul personal” și nu să împrumute unul de la vecini sau să se uite la știri pe canalul de cablu neachitat de un an. În acel moment, audiența presei va crește sensibil și clienții de publicitate vor avea motive să investească mai mulți bani în presă și mai puțini în TV (ca proporție).

Rep.: Unde se situează vânzările de publicitate online la momentul actual în România și care sunt previziunile pentru anii următori?

Silviu Ispas: 2005 va depăși 2 milioane euro net, iar în anii următori cifra se va dubla în fiecare an.

Rep.: Ați fost ținta unor atacuri murdare în diverse publicații centrale. Ce se ascunde în spatele unei asemenea campanii?

Silviu Ispas: Am fost? E posibil să fi aparut câte ceva în publicații cu tiraje nesemnificative (nu poți citi absolut tot ce se publică); nu aș cataloga, însă, totul ca “atac murdar”. Știți cum e treaba pe la noi: când faci ceva, se găsesc întotdeauna unii, de pe margine, să spună că nu e bine, că ei ar fi făcut altfel, fără să puna ei însă osul la treabă.

Presa locală vs centrală

Rep.: Este presa locală – cotidianele și săptămânalele, în principal – mai bună din punct de vedere editorial decât publicațiile centrale? Argumentați.

Silviu Ispas: Presa locală este, într-adevăr, mai bună. În primul rând, pentru că în local sunt redactori, reporteri și fotoreporteri la fel de bine pregătiți ca și cei din presa centrală, oameni “cu școală”, oameni care au beneficiat de cursuri și specializări la București și în străinătate. În al doilea rând, presa locală ajunge la informații pe care presa centrală nu are cum să le obțină și oferă locuitorilor fiecărui oraș informații cu adevărat utile, nu informații pe care toată lumea le-a văzut cu o seară înainte la televizor. În al treilea rând, este cunoscut faptul că nu există săptămână în care o știre bombă, care ține capul de ziar al presei centrale, să nu fi provenit dintr-o sursă (publicație) locală.

În mult mai puține cuvinte, un ziar local poate scrie oricând tot ce scrie un ziar central, pe când invers nu e posibil niciodată.

Rep.: Există o rețetă de succes, editorial vorbind, în presă?

Silviu Ispas: Da. Publicarea de informații care îl interesează pe potențialul cititor, transmise în cuvinte puține și simple.

Rep.: Recent s-au pus bazele unei asociații a unor publicații care avansează ideea că măsurătorile de tiraj ale BRAT nu corespund realității “din teren”. În calitate de președinte al BRAT, cum contracarați aceste afirmații?

Silviu Ispas: Măsurătorile și verificările pe care le fac birourile de audit din toată lumea au un scop comun: acela de a certifica cifre de difuzare cât mai exact, cât mai aproape de realitatea “din teren”, prin standarde și metodologii acceptate de majoritatea industriei. Deși vorbim de verificarea de facturi și de documente fiscale, nimeni, niciodată, nu va putea pretinde că s-a constatat realitatea din teren în proporție de 100%. Orice sistem are anumite limite. Deocamdată, sistemul BRAT este recunoscut ca standard de larga majoritate a industriei, e rezultatul a peste opt ani de dezvoltare și îmbunătățiri și pleacă de la standardele aplicate în multe alte țări, BRAT fiind de peste șase ani membru al Federației Internaționale a Birourilor de Audit (IFABC), o organizație extrem de pretențioasă și riguroasă. Spun asta pentru că sunt țări, mult mai dezvoltate decât România, care nu au reușit să aibă o asociație similară admisă IFABC, pentru că s-a constatat că industria de presă din acele țări nu reușește să respecte toate regulile recunoscute internațional.

Rep.: Ce părere aveți despre relația Clubului Român de Presă cu celelalte asociații patronale sau profesionale din mass-media?

Silviu Ispas: În acest moment, relația este bună și am receptat cu plăcere noi semnale de deschidere către industrie a CRP, dar și de re-apropiere a industriei către CRP.

Ziare de media 7. În scădere …

Rep.: Cum vedeți presa locală după 2007, după integrarea României în UE?

Silviu Ispas: Din păcate, 50-70% din titluri vor dispărea definitiv de pe piață, iar presa locală va fi deținută în proporție de sută la sută de edituri străine.

Rep.: În corelație cu fenomenul de globalizare tot mai accentuat, are vreo șansă presa locală în competiția cu trusturile media din străinătate?

Silviu Ispas: Nu, nici cea mai mică șansă. Presa locală poate, însă, pune mari probleme trusturilor străine și poate să își vândă pielea foarte scump.

Rep.: Este benefică pătrunderea marilor trusturi de presă străine pe piața media românească?

Silviu Ispas: Și da, și nu. Da, pentru că investițiile pe care trusturile le pot face ar ridica nivelul presei, atât editorial cât și grafic/tehnic. Nu, pentru că trusturile străine abordează afacerea prea abrupt, totul se bazează pe profit – dacă se poate, imediat –, iar acest lucru duce, inevitabil, la pierderea calității editoriale. Riscăm astfel să avem mai multe tombole și lozuri răzuibile în loc de ziare care să informeaze.

Rep.: Dacă ar trebui să dați o notă presei scrise românești, pe o scară de la 1 la 10, care ar fi aceasta (din punct de vedere editorial)?

Silviu Ispas: Dau o medie, nu o notă: 7, în scădere.

Rep.: Cine dictează acum în presă?

Silviu Ispas: Dictatorii?

Rep.: Poate un jurnalist de provincie să facă performanță în presă? Argumentați.

Silviu Ispas: Da, am un exemplu “de lângă mine”. Un fost coleg de facultate, cu care am început cariera ca redactori la Curierul Băniei și apoi corectori, la Gazeta de Sud. A câștigat locul al treilea sau o mențiune în primele ediții ale concursului Tânărul Jurnalist al Anului, organizat de Freedom House, iar în mai puțin de trei ani a parcurs treptele carierei până la poziția de redactor-șef adjunct. Acum are o carieră de succes la o publicație de limba franceză, în Montreal. Exemple mult mai cunoscute: Marius Tucă, Radu Moraru, Andrei Gheorghe.

Presa nu este respectată

Rep.: Dacă ar fi să descrieți viața politică românească, care ar fi primele cuvinte care v-ar veni în minte?

Silviu Ispas: În sfârșit!

Rep.: Cum vedeți relația presă-autorități publice? Cum ar trebui să fie, de fapt?

Silviu Ispas: Acum nu o mai văd, m-am rupt de câțiva ani de viața de presă. Cred că, după Revoluție, relația asta a devenit oarecum normală și a fost excelentă când autoritatea publică a fost deschisă. Dacă vorbim de autorități publice “problemă” (baroni locali etc), atunci relația presă-autoritate a fost și este un coșmar. Una peste alta, presa nu este (încă) respectată atât cât ar trebui, pentru că nu i se înțelege și nu i se recunoaște utilitatea și misiunea publică.

Rep.: Cum poate fi înlăturat efectul de subjugare a presei, cauzat de pomparea de bani publici în diverse publicații?

Silviu Ispas: De ce trebuie înlăturat? Vă deranjează ce scriu ziarele subjugate? Dumneavoastră aveți posibilitatea să scrieți (tot) ce doriți, cititorii vor citi ce cred de cuviință și vor crede informațiile pe care le percep ca fiind corecte. Vă deranjează pompatul banilor? Nu știu ce vreți să sugerați cu termenul “pompare”, dar dacă din bani publici se finanțează ilegal publicații private, atunci cel de la pompă trebuie pedepsit, conform legii.

Rep.: Considerați că adoptarea OUG 40 privind publicitatea de stat va avea efectul scontat sau autoritățile locale vor găsi o serie de subterfugii pentru a eluda prevederile actului normativ amintit?

Silviu Ispas: Adoptarea ordonanței va avea un efect imediat, vizibil și corect, dar întotdeauna se vor găsi căi și motive pentru încălcarea unei reguli.

A consemnat Ligia VORO

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close