Soluția eficienței energetice

Intenționăm să lansez astăzi întrebarea de ce ne trebuie nouă de fapt o Agenție de Reglementare în domeniul Energiei, la ce folosește ea și care este miza viitoarei Agenții pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în domeniul Energiei din țările UE, pentru găzduirea căreia se luptă și România?

Poate voi avea o altă ocazie, pentru că tocmai a apărut o știre din surse comunitare citate și de RADOR, care ne atenționează că la sfârșitul acestei săptămâni (editorialul a fost scris joi – 25 iunie), Comisia Europeană va declansa procedura de încălcare a tratatului de aderare (infringement) împotriva Romaniei. Motivul? Nu am transpus încă în legislația națională, câteva reglementări europene din domeniul energiei!

Cu toate că Guvernul, cu mult timp în urmă, a trimis în Parlament proiectele cu modificările solicitate de UE, acesta “nu a avut destul timp” să puna în discuție două directive din 2003 (Directiva 54/2003 și Directiva 55/2003), privind transparența prețurilor și tarifelor reglementate pentru gaz și energie electrică.

În plus, tot în domeniul energiei, au fost încălcate două regulamente ale Comisiei (11775/2005 și 1228/2003), România fiind acuzată de lipsa de transparență în comunicarea informațiilor privind capacitățile de transport și stocare a gazului natural și energiei electrice pe termen lung, dar și pentru că nu a îmbunătățit siguranța aprovizionării cu energie, prin stimularea investițiilor în infrastructura din sectorul energetic.

De fapt, Comisia Europeană continuă să lupte (și bine face) pentru a impune două obiective majore pe care și le-a propus, asigurarea unei piețe competitive și transparente a gazelor și energiei electrice și eficiența energetică.

Obligația de a ni se furniza informații corecte si complete contribuie la protejarea consumatorului, vom putea face comparații cu prețurile din piață și, la urmă, am putea ajunge și la scăderea prețului energiei.

Mai mult, având la dispoziție aceste date, am putea gestiona eficient costurile și ar rezulta și economisire de energie.

În comentariile mele anterioare, am încercat să fac un tablou, din perspectivă energetică, al situației în care se prezintă azi Lumea, Europa, România, județul și am trecut în revistă câteva proiecte fezabile tehnic și financiar.

Eficiența energetică, economisirea de energie, sursele alternative sunt elemente cheie în strategia energetică a tuturor guvernelor care afirmă că sunt responsabile de viitorul cetățenilor peste care cârmuiesc la un moment dat.

Astăzi circa 80% din energia produsă pe glob are la bază cărbunele și hidrocarburile. Nu și Europa avansată, care promovează tehnologiile moderne și care își produce mai mult de 60% din energie din surse hidro, regenerabile, sau nucleare. O Europă care a înțeles că energia trebuie chibzuită și folosită eficient.

Dar, ce spuneți dumneavoastră dacă locuințele din România consumă de trei ori mai multă energie, comparativ cu cele din Danemarca? Pur și simplu casele noastre sunt ca niște “bureți termici”. Peste 60% din căldura intrată în casă se pierde aproape instantaneu! Potrivit unor calcule aflate la dispoziția ANRE, la cele peste 84.000 de mii de blocuri de locuințe pe care le avem, în care locuiesc peste 8 milioane de oameni, s-ar putea economisi cca. 600.000 de tone de petrol anual numai prin reabilitarea termică a imobilelor.

Bun, veți spune, dar ce-i de făcut? La teorie suntem tari, lumea însă are nevoie de soluții. Soluțiile, în opinia specialiștilor, sunt de luat la două nivele. Unele la nivel macro (aici e clar, am mai atins cu alte ocazii aceste aspecte), privind producerea, stocarea, transportul și distribuția de energie și unde intră în discuție fondurile structurale ale UE. Altele, la nivel micro, în care se pot implica colectivitățile și comunitățile locale și care privesc direct pe cetățean. Pot fi dezvoltate chiar programe sau proiecte la scara colectivităților, bazate pe elemente cum ar fi reducerea emisiilor de carbon și reducerea costurilor cu combustibili pot fi soluționate în parte, dacă șoferii nu-și lasă motoarele pornite, indiferent de durata opririi în trafic. “Unda verde” în trafic este în acest caz, esențială. Å¢inând cont de creșterea prețurilor la carburanți, dar și de trafic, multe orașe din lume au pus în aplicare programe care urmăresc sprijinirea mersului pe bicicletă. Banda pentru bicicliști-obligatorie! Experții estimează că circa 40% din costurile folosite cu încălzirea termică pot fi tăiate dacă se lucrează la o minimă anvelopare (izolare termică) a caselor. Iluminatul, schimbarea becurilor tradiționale (cu filament), cu cele de ultimă generație (cu halogen), putând aduce economii serioase la factură, de până la 75%. Orientarea clădirilor, în faza de proiectare, astfel încât acestea să fie poziționate cu fața spre soare poate aduce economii de circa 20% în ceea ce privește consumul de energie. Un strat de vegetație pus pe acoperișul clădirii va reduce costurile. Totodată, vopsirea acoperișului într-o culoare deschisă poate reduce costurile de climatizare cu până la 40%, potrivit unor estimări.

Nu în ultimul rând, auditarea clădirilor și investițiile individuale în creșterea eficienței energetice (care trebuie încurajate de stat), ar mai drege ceva din ineficiența cu care consumăm energia, ineficientă care mai ales la vremuri de criză se poate “corecta”.

Dacă autoritățile de nivel central vor reacționa în timp util, vom scăpa de procedura de “infringement”. În același timp, va trebui să ne folosim de experiența europeană și să implementam și proiectele mai mici, cu adresabilitate locală, care sigur ne vor ajuta să “navigăm” mai ușor într-o lume în care energia va deveni aur.

Ioan Roman