Sudan, tara unde saracia si ignoranta naste terrorism
Saptamana trecuta, atentia mass-mediei din intreaga lume a fost retinuta de rapirea – si ulterior eliberarea – a 19 persoane dintre care 11 turisti europeni (printre care si o romanca) de catre o grupare islamista din Sudan. Rapitorii sudanezi n-au avut nicio revendicare de ordin politic sau religios, ci au cerut pur si simplu bani pentru a-i elibera pe cei rapiti. Daca acest episod a fost rezolvat cu succes, fapt care pentru Egipt a salvat aparentele de destinatie turistica sigura, problemele Sudanului – tara unde saracia, ignoranta si un perpetuu razboi civil naste terorism – sunt inca mult prea departe de a fi rezolvate Episodul petrecut saptamana trecuta aduce insa in actualitate o tara cu problemele ei, probleme ce par a nu-si gasi rezolvarea de cateva zeci de ani.
Cel mai mare stat din Africa si al zecelea din lume ca marime, Sudanul a fost proclamat condominium anglo-egiptean (1899 – 1955), fiind administrat de facto ca o colonie a Marii Britanii. Sudul este populat de triburi africane in randul carora crestinismul s-a raspandit destul de repede si de intens, iar nordul conservator este arab si islamic. Dupa ce un plebiscit referitor la o posibila unire cu Egiptul a fost respins în 1955, Sudanul si-a proclamat independenta la 1 ianuarie 1956, iar la 12 noiembrie a devenit membru al ONU. Opozitia dintre nordul care se dorea a fi dominant politic si economic si sudul marginalizat care revendica si revendica in continuare dreptul la independenta a degenerat într-un sângeros razboi civil inca din 1956 si a facut pana in prezent peste 2 milioane de victime. Acest razboi continua si azi, fapt ce a creat premisele interventiei fortelor armate pe scena politica, astfel încât guvernele civile (1956-1958, 1964-1969, 1986-1989, 1993-) au alternat cu cele militare (1958-1964, 1969-1986, 1989-1993). Sudanul este unul dintre foarte putinele regimuri ce au legaturi atat cu al-Qaeda, cat si cu Teheranul si China comunista.
Darfour, „pantecul moale”
al Sudanului
Saracia extrema si violenta ce pare a nu avea limite in Darfour – provincie din nord-vestul Sudanului – a determinat peste doua milioane de oameni sa paraseasca provincia din anul 2003 si pana in prezent.. Dintre acestia, un sfert de milion au plecat din zona dupa 1 august 2006. Tara vecina, Ciad, este destabilizata de valul celor 250.000 de refugiati veniti din Darfour. În numai patru ani, în urma conflictului se estimeaza ca au murit 400.000 de oameni. Echipele umanitare ale ONU, dar si cele ale unor organizatii neguvernamentale au fost nevoite sa-si schimbe taberele de treizeci si una de ori pentru a scapa de violente. Oficialitatile de la Khartoum justifica insa frecventele bombardamente aeriene identificând victimele cu rebelii ce au refuzat sa semneze „pacea“ de la Abuja, din 5 mai 2006. De fapt, guvernul sudanez încearca sa împiedice organizarea unui congres menit sa unifice miscarea combatantilor si sa încerce reluarea negocierilor cu sprijinul „comunitatii internationale”. Din pacate insa comunitatea internationala, in ciuda eforturilor pe care le depune in mod evident, pare a fi depasita de situatia din Darfour.
Conditionari SUA pentru Sudan
In decembrie 1999, presedintele Umar Hassan al-Bashir, conducator militar in Sudan, s-a declarat impotriva politicii influentului reprezentant islamist, Hassan al-Turabi. Acesta din urma a fost arestat in feÂbruarie 2001, ramânând sub arest la domiciliu pâna in mai 2001. Turabi a fost primul sustinator al legaturilor Sudanului cu miscarile islamiste regionale, incluzând al-Qaida, organizatiile Abu Nidal, Hamas, Gruparea Islamica Egipteana, Al Jihad, Hezbollah si Miscarea rebelilor islamisti din estul Africii. La sfârsitul anului 2000 – potrivit „Patterns of Global Terrorism: 2000″, lucrare anuala a Departamentului de Stat – Sudanul semnase toate cele 12 conventii internationale privind combaterea terorismului. Solutia ramânerii Sudanului in afara terorismului este conditionata de conformarea acestui stat cu 3 rezolutii ale Consiliului de Securitate adoptate in 1996. Rezolutiile mentionau obligativitatea ca Sudanul sa extradeze 3 grupari islamiste suspectate de incercarea de asasinat impotriva presedintelui Mubarak in Etiopia, reducerea numarului de diplomati sudanezi aflati in strainatate si autorizarea suspendarii curselor internationale efectuate cu aeronave sudaneze. SUA mai sunt nemultumite de nerespectarea drepturilor omului in Sudan, precum si de ineficienta luptei acestui stat impotriva rebelilor sudanezi din zona sudica a tarii.
Sudanul, tara
furnizoare de terorism
Publicistul american Kenneth Katzman, specialist in probleme de afaceri pentru regiunea Orientului Mijlociu in Departamentul pentru Afaceri Externe, Aparare si Comert, a prezentat Congresului american – cu putin timp inaintea declansarii atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 asupra turnurilor gemene World Trade Center – un raport detaliat având ca tema terorismul international. Acest raport s-a bazat pe o lucrare anuala a Departamentului de Stat intitulata „Patterns of Global Terrorism: 2000″. Raportul lui Katzman reprezinta o analiza anuala a gruparilor teroriste din Orientul Apropiat si a tarilor mentionate in asa numita „Lista a terorismului”, de fapt o lista a tarilor pe care Departamentul de Stat al SUA le considera ca fiind furnizoare constante de sprijin pentru terorismul international. Dintr-un total de sapte state nominalizate, Sudanul ocupa si ocupa in continuare una din primele pozitii. De mentionat ca Sudanul a fost adaugat pe aceasta lista in anul 1993. Cu toate ca in august 1994, Sudanul l-a extradat in Franta pe celebrul terorist Carlos (Ilych Ramirez Sanchez), acest act nu a fost suficient pentru a capta si bunavointa SUA. Interesant este insa faptul ca in urma cu cateva luni, fara o motivatie explicita, SUA a anuntat ca a angajat negocieri cu Sudanul in vederea eliminarii complete a acestui stat de pe lista terorismului si din sfera afacerilor teroriste, fapt ce parea imposibil cu circa trei ani in urma.
Nicolae BALINT
