Târgu Mureșul devine centrul Operațiilor Speciale ale Armatei

Prin reforma derulată de MapN, Târgu Mureșul începe să redevină un important centru militar. Regimentul pentru Operații Speciale, al cărui vârf de lance îl constituie celebrul deja batalion „Vulturii”, a preluat recent în subordine alte două batalioane de parașutiști din țară. Comandantul acestui conglomerat de forțe, o structură NATO adevărată, este colonelul Adrian Ciolponea, cel care asigură totodată și comanda Garnizoanei Târgu Mureș.

După definiție, Regimentul pentru Operații Speciale constituie componenta Forțelor Terestre special instruită și dotată pentru executarea misiunilor specifice de cercetare, acțiuni de combaterea terorismului, asistență militară pentru consilierea și instruirea altor armate, acțiuni de stabilitate, asistență umanitară și în sprijinul păcii. Mai pe românește, o structură de elită a Armatei, de intervenție discretă, rapidă și exactă, formată din luptători policalificați, curajoși și tenace, rezistenți la eforturi extreme fizice și psihice. În prezent, câteva zeci de astfel de militari români se află în Afganistan pentru misiuni specifice. Chiar săptămâna trecută a avut loc rotirea detașamentelor, forțe proaspete ajungând pe teatrul de operațiuni afgan. Munca lor, deși aproape necunoscută nou, este extrem de apreciată de partenerii străini din teatrul de operațiuni.

Prima unitate de operații speciale s-a înființat la 1 martie 2003, sub denumirea de Batalionul 1 Forțe Speciale. Cel cunoscut astăzi sub numele de „Vulturii”, vietățile care simbolizează cel mai bine mobilitatea, silențiozitatea, puterea, precizia, curajul… Luptătorii din cadrul unității au fost selecționați pe baza unor teste dure, care durează aproape un an, și în urma cărora, conform statisticilor interne, numai 8% dintre candidați reușesc să ajungă la final și să fie încadrați în rândul „Vulturilor”. „La noi selecția se face permanent, pe bază de voluntariat și numai din cadrul Armatei. Târgu Mureș-ul, fiind în zona centrală a țării, are avantajul că aria de selecție este foarte mare”, susține maiorul Dorel Danciu, ofițerul de relații publice al Regimentului. Potrivit comandantului Adrian Ciolponea, instruirea centralizată a militarilor și subunităților de operații speciale s-a axat pe calificarea și perfecționarea în specialitățile: parașutism, scafandrerie, alpinism, geniu, comunicații militare, informații militare, operații, paramedici și experți lingviști.

Regimentul, la standarde NATO

Astăzi, baza materială consistentă, formată din poligoane de instrucție, locuri de antrenament pentru parașutare, săli de specialitate și pregătire fizică, laboratoarele de limbi străine și spațiile de lucru, odihnă și recuperare, la care se adaugă dotarea cu tehnică și armament performante, aduc Regimentul de la Târgu Mureș foarte aproape de standardele impuse de NATO. Instruirea militarilor mureșeni a fost testată în diverse exerciții multinaționale, cum ar fi cele operate în comun cu forțe ale SUA (2004 și 2005), exercițiile „Blue Road 2004” și „Sabarul” (2005), cu participarea structurilor naționale specializate în intervenția antiteroristă, exercițiile de instruire în comun, în România, Grecia și Iordania (2005-2006). Pe frontul din Afganistan, în cadrul Operațiunii ISAF, „Vulturii” efectuează misiuni de instruire a forțelor de securitate afgane, dar și misiuni de cercetare specială, acțiuni directe, precum și alte operațiuni speciale specifice. Pentru munca lor, mulți dintre militarii unității mureșene au primit medalii și decorații naționale sau internaționale.

INTERVIU ALĂ‚TURAT MATERIALULUI:

Reporter: Ce înseamnă Ziua Armatei, 25 octombrie, într-un an când militarii români se află în diverse teatre de operațiuni din lume?

Col. Adrian Ciolponea: Ziua Armatei reprezintă un moment festiv pentru toți militarii. Întâi de toate îi comemorăm pe toți eroii noștri, căzuți în luptă, și totodată îi sărbătorim și îi cinstim și pe cei activi, aflați în diverse operațiuni sub drapelul României și al NATO. Sărbătoarea noastră este una cu tradiție și cu atât mai mult este importantă astăzi cu cât eforturile noastre sunt îndreptate de câțiva ani spre profesionalizare continuă, tindem spre standardele NATO, vrem să devenim ceea ce trebuie să fie o Armată. În data de 25 octombrie, organizăm la Târgu Mureș o ceremonie militară în centrul orașului, urmată de depuneri de coroane, la care vor fi invitate oficialitățile orașului. Vor exista și momente culturale în cadrul Cercului Militar.

Rep.: Cum se manifestă cultul eroilor în România, comparativ cu SUA, unde v-ați perfecționat profesional?

A.C.: E o discuție mai delicată. La americani, de exemplu, nu se pune niciodată problema scopului prezenței militarului în teatrul respectiv. Luptă sub drapelul american și sub cel al NATO, este suficient! La noi, percepția publică este că militarii noștri merg în teatrele de operațiuni din străinătate în special pentru bani! Vreau să vă spun că banii nu sunt atât de mulți cum unii ar putea crede…Considerați că 80-90 de euro pe zi sunt suficienți pentru ați risca viața în orice moment? Trebuie să existe și alte motivații mai importante decât banii: patriotismul, afirmarea profesională și spiritul de echipă. Este o mândrie greu de descris când o operațiune a noastră, românească, iese bine, când primim de la colegii noștri din NATO laude și decorații. Ne demonstrăm nouă înșine că pregătirea pe care am realizat-o în ani de muncă nu a fost degeaba, a fost bună și utilă unui scop al României și partenerilor ei. E o chestiune reală, drapelul românesc și imnul sunt două lucruri sfinte pentru militarii noștri.

Rep.: Cum s-a rezolvat problema familiei și imaginii eroului național Tiberius Petre?

A.C.: În primul rând, o să-i cinstim mereu memoria, cu fiecare ocazie posibilă, fie Ziua Armatei, ziua de 1 decembrie sau altele…În onoarea lui au fost ridicare plăci comemorative la Cimitirul Eroilor și la Iernut, muzeul din cadrul unității în care a activat îi poartă azi numele, dar și baza din Afganistan unde a acționat se numește „Tiberius Petre”, la propunerea colegilor americani. Autoritățile locale din Iernut și Sângeorgiu de Mureș l-au declarat cetățean de onoare al acestor localități. Familia sa a fost ajutată să primească drepturile legale ce-i revin. Soția lui Tiberius, Dorina, a fost angajată la cerere în cadrul unității noastre, la Departamentul Logistică.

Rep.: Care sunt problemele mari cu care vă confruntați la nivelul Garnizoanei Târgu Mureș și ce soluții există pentru acestea?

A.C.: Vorbim în primul rând de problema locativă. Aproape 70% dintre militarii noștri locuiesc în chirie și mulți dintre ei suportă o parte din costuri din veniturile personale. Avem în fază incipientă un proiect de construcții de locuințe pentru militari, pe unul dintre terenurile pe care MapN le deține în Târgu Mureș, sau în zonele limitrofe. Pentru a derula acest proiect avem nevoie însă de trei factori: aprobarea ministerului, rezolvarea finanțării în condiții acceptabile – negocierea cu băncile – și lista de clienți eligibili în fața instituțiilor bancare. Cum spuneam, suntem în faza de început a proiectului, dar vom face încet, încet toți pașii necesari.

O altă problemă, pe care am rezolvat-o deja, este ajutorarea familiilor militarilor plecați în teatrele de operațiuni. Pentru asta avem un grup de sprijin în cadrul unității dar și Asociația Eagles 09, care, prin diverse programe, sprijină familiile băieților noștri.

Rep.: Ați jurat credință patriei și v-ați educat în perioada de după Revoluție. Care este traseul dvs. profesional, în străinătate, în țară, în Târgu Mureș?

A.C.: Am terminat Școala Militară în 1988. Revoluția m-a prins în București, la unitatea care, timp de trei săptămâni, a apărat Radioul. În perioada 1990-2002, am activat într-un batalion de cercetare din București, pe toate funcțiile, până la cea de comandant. În 2004 am absolvit Universitatea Națională de Apărare și apoi mi-am luat masteratul în domeniul Operații Speciale, în SUA, la Monterey. Am absolvit ulterior și alte cursuri de misiuni speciale în SUA. În perioada 2005-2008 a activat în cadrul Statului Major General – pe o funcție de Operații Speciale. Din mai 2008 am venit la Târgu Mureș, pentru a prelua comanda batalionului „Vulturii” și a garnizoanei.