Transilvania nu pupă banii UE

* Excluzând zona Ilfov și Bucureștiul, județele din Ardeal și Banat “cotizează” cu cei mai mulți bani la sacul lui Vlădescu * Un transilvănean virează cu aproape 600 RON mai mult la buget, în comparație cu locuitorii Moldovei și Munteniei * Cu toate acestea, Guvernul dirijează investiții din fonduri proprii și de la UE spre regiunile slab dezvoltate

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a făcut, recent, publice, datele privind contribuția fiecărui județ la bugetul statului. Potrivit acestui raport, pe primele 10 luni din 2006, Bucureștiul este “campionul” la plata taxelor către bugetul general consolidat, cu peste 14,8 miliarde RON. La acest calcul nu s-a ținut seama de contribuțiile marilor companii, contabilizate separate de ANAF, ale căror cifre de afaceri depășesc 50 de milioane RON (numărul acestora este de aproximativ 1500, majoritatea având sediul social în capitală). Pe locul doi, vine Constanța, cu 3.8 miliarde RON, virați la buget, iar pe trei Prahova, cu 3 miliarde RON. Urmează, în ordine descrescătoare, cinci județe din Transilvania: Timiș (2,2 miliarde RON), Cluj (2,1 miliarde RON), Bihor (1,9 miliarde RON), Arad (1,6 miliarde RON), Brașov (1,5 miliarde RON). În subsolul clasamentului se află Mehedinți, Ialomița, Călărași și Teleorman, la distanță imensă de primele locuri. Ca și în ultimii ani, lăsând la o parte Bucureștiul și Ilfovul, județele din Transilvania au dus greul. Potrivit calculelor noastre, un locuitor al județelor din Transilvania a cotizat la bugetul de stat, în medie, 2266 RON, pe primele 10 luni din 2006. În schimb, un locuitor din Moldova sau Muntenia a “scăpat” cu numai 1679 RON. Plusul pe care l-a plătit transilvăneanul a fost, așadar, de 587 RON. Cu toate că a plătit mai mult la buget, transilvăneanul primește mai puțin înapoi, când vine vorba de investiții. Potrivit Programului Operațional Regional 2007-2013, întocmit de Guvern, miliarde de euro vor pleca, începând din 2007, spre regiunile mai puțin dezvoltate ale Moldovei și Munteniei. Banii provin din fondurile structurale primite de la Uniunea Europeană, dar și de la bugetul de stat.

Bucureștiul înghite majoritatea investițiilor

În Planul Național de Dezvoltare (PND) al României 2004-2006, întocmit de Guvern, oficialii recunosc diferențele galopante în toate domeniile dintre regiunile țării. De la aceste diferențe a și pornit ideea împărțirii României în 8 regiuni de dezvoltare, guvernanții considerând că gruparea mai multor județe din punct de vedere al dezvoltării social-economice va fi mult mai benefică. Cu atât mai mult cu cât din 2007 va începe ploaia cu fonduri structurale UE și multe dintre acestea vor ajunge la beneficiari prin intermediul executivelor acestor Regiuni, Agențiile de Dezvoltare Regională. “Una dintre cele mai izbitoare trăsături ale creșterii economice din România în ultimii zece ani a fost creșterea importanței dezvoltării zonei Bucureștiului. Aceasta se aliniază tendinței care afectează toate economiile de tranziție, dar în România este mult mai evidentă datorită dimensiunilor mari ale țării, atât ca populație cât și ca teritoriu. Având 5,4% din populația țării, Bucureștiul contribuie cu 21% la PIB național, iar 20% dintre IMM-urile românești sunt înregistrate aici. În Capitală au fost atrase 51% din totalul investițiilor străine. (…) Un lucru important de semnalat este faptul că Bucureștiul nu și-a extins aria de influență spre județele învecinate, în împrejurimile capitalei aflându-se câteva dintre cele mai subdezvoltate județe ale țării.”, admit, guvernanții în documentul PND. România este împărțită în prezent în opt regiuni economice de dezvoltare: Nord-Est (care cuprinde județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea), Sud Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman), Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea), Vest (Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timișoara), Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj), Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) și București. Impozitele sunt direct proporționale cu dezvoltarea economică a acestor regiuni, adică, cu cât o regiune este mai dezvoltată economic, ea va plăti impozite mai mari cantitativ și va contribui astfel mai mult la bugetul de stat.

Moldova și Muntenia au rămas de căruță

“Analiza comparativă a Regiunilor de Dezvoltare evidențiază, după 1990, un proces de creștere a disparităților de dezvoltare economică și socială între regiuni. Diferențele de dezvoltare dintre cea mai dezvoltată Regiune (București – Ilfov) și cea mai puțin dezvoltată (Regiunea Nord-Est), în termeni de PIB/locuitor, au crescut de aproape trei ori. În același timp, se constată o creștere a disparităților între Regiunile situate în jumătatea vestică a țării (Nord-Vest, Centru și Vest), cu evoluții economice pozitive și un nivel în creștere a numeroși indicatori ai dezvoltării economice și sociale, și cele situate în jumătatea estică a țării (Nord-Est. Sud-Est, Sud și Sud-Vest), mai puțin dezvoltate” (…) “Cea mai dezvoltată regiune a României este regiunea de dezvoltare București-Ilfov. Cu excepția aceste regiuni, toate celelalte regiuni de dezvoltare înregistrează niveluri de dezvoltare mult mai scăzute, patru dintre acestea (Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest) înregistrând cel mai scăzut nivel al PIB pe locuitor din UE și statele candidate”, se arată în Programul Operațional Regional 2007-2013, un document al Guvernului României, postat pe site-ul Ministerul Integrării Europene. Mai exact, la nivelul datelor aferente anului 2003, singurele aflate disponibile la această oră, decalajul de care se vorbește în documentele guvernamentale se reflectă în totalitate. La nivelul Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, fruntașe sunt regiunile București, urmată aproape de Vest. Apoi, la o oarecare distanță urmează Nord-Vest, Centru, Sud-Vest, apoi, o pauză imensă și Sud, Sud-Est și Nord-Est. La capitolul rata șomajului, în frunte este Sud-Vestul (9,1%), Nord-Estul (9%), Sudul (8,3%), Centrul (8,3%) și Sud-Estul (8,1%). Apoi urmează Vestul (7%). Nord-Vestul (5,4 %) și Bucureștiul cu numai 2,8%. Potrivit ultimelor informații guvernamentale, valoarea investitiilor directe, cu impact semnificativ in economie (care depășesc 1 milion USD), la 30 septembrie 2006, era de 6,113 miliarde USD, participarea străină reprezentând 4,297 miliarde USD, respectiv 70,29% din totalul general. Cele mai multe investiții au fost înregistrate în Regiunea de Dezvoltare Bucuresti- Ilfov – 3,798 miliarde USD, reprezentand 62,09% din totalul investitiilor. Pe locul doi vine, surpriză, Regiunea de Dezvoltare – Centru (județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu) cu 780 milioane USD, reprezentând 12,76%, din totalul investițiilor. Pe locul trei se situează Regiunea de Dezvoltare – Sud – Muntenia (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu), – cu 530 milioane USD.

Transilvănenii achită nota de plată

Ziarul de Mureș a luat datele de la ANAF privind sumele virate de județe la bugetul de stat, le-a analizat prin prisma Regiunilor de Dezvoltare și apoi prin cea a regiunilor istorice, pentru a vedea care dintre aceste zone “cotizează” din greu la buzunarul lui Sebastian Vlădescu și care este piatră de moară. Prin urmare, potrivit datelor statistice și socotelilor noastre, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, la o populație de 3,73 milioane a achitat la buget 4 miliarde RON, adica aproximativ 1069 RON/persoană. Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, cu o populație de 2,8 milioane locuitori, a virat 7,2 miliarde la RON la buget (2500 RON/persoană), cu largul ajutor al județului-port Constanța (3,8 miliarde). Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, având o populație de 3,3 milioane locuitori, a cotizat 6,4 miliarde RON (1900 RON/persoană), din care aproape jumătate (3 miliarde) provin din Prahova. Regiunea Sud-Vest Oltenia (2,3 milioane locuitori), cea mai “zgârcită”, a plătit 2,9 miliarde RON (1250 RON/ persoană). În comparație cu estul și sudul țării, centrul și vestul stau mult mai bine. Regiunea Vest, cu numai 1,9 milioane locuitori, a plătit bugetului 4,9 miliarde RON (2500 RON/pers), Regiunea Nord-Vest, cu 2,7 milioane locuitori, a achitat 6,3 miliarde (2300 RON/ persoană), iar Regiunea Centru, având o populație de 2,5 milioane locuitori a contribuit cu 4,9 miliarde (cca. 2000 RON/persoană). Cel mai mult a plătit, evident, Regiunea București-Ilfov, 16,3 miliarde RON, la o populație de numai 2,2 milioane locuitori (7300 RON persoană), fapt care scoate în evidență discrepanța uriașă dintre zona Capitalei și celelalte ale țării (normală, având în vedere faptul că în București se concentrează majoritatea marilor plătitori de impozite). La un calcul simplu, punând față în față Transilvania-Banat și restul zonelor (Moldova și Muntenia), exceptând regiunea București-Ilfov, vedem că un transilvănean a plătit, în medie, 2266 RON, iar un muntean și un moldovean doar 1679 RON. Diferența este de 587 RON. Dacă înmulțim această cifră cu 6 milioane, populația aproximativă a Transilvaniei, ajungem la concluzia că această zonă istorică plătește la buget cu cca. 3,5 miliarde RON (1 miliard euro) mai mult decât celelalte zone.

Investiții dirijate în afara Transilvaniei

În Programul Operațional de Regional (POR), întocmit pentru perioada 2007-2013, dat publicității luna trecută, Guvernul are o problemă esențială: “Dezvoltarea neechilibrată între Estul și Vestul țării, respectiv între Regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest și Regiunile Vest, Nord-Vest și Centru”. (…)Obiectivul general al strategiei naționale de dezvoltare regională a fost definit plecând de la concluziile analizelor economice și sociale, precum ale analizei SWOT, care au identificat problemele de dezvoltare regională cu care se confruntă România. Acest obiectiv se va realiza printr-o alocare a fondurilor diferențiată pe regiuni, în funcție de gradul de dezvoltare a acestora și printr-o strânsă coordonare cu acțiunile realizate în cadrul celorlalte Programe Operaționale. Strategia regională va da prioritate regiunilor rămase în urmă și a zonelor mai puțin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere. Scopul este de a aloca fonduri acelor domenii de intervenție, măsuri și proiecte care au o influență directă și puternică asupra dezvoltării regionale și locale”, promit guvernanții prin POR. Așadar, investițiile în următorii 6 ani, care coincid exact cu perioada în care Uniunea Europeană “va vira” în contul României peste 30 de miliarde de euro, vor fi concentrate în alte zone decât Transilvania și Banat, pentru “a echilibra” dezvoltarea regională. Astfel, în infrastructura vor fi investite peste 900 milioane euro (din care 125 milioane de la bugetul de stat), în infrastructura serviciilor de sănătate investițiile vor fi de peste 190 de milioane euro (25 milioane de la buget), infrastructura serviciilor sociale va beneficia de investiții de peste 100 milioane euro (13 milioane de la buget). În continuare, “pentru îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență” sunt alocați aproximativ 87 milioane euro (11 milioane provin de la stat), Educația primește 385 milioane euro (peste 50 milioane de la bugetul de stat), pentru sprijinirea mediului de afaceri au fost alocați 308 milioane euro (40 milioane de la buget). Pentru reabilitarea siturilor industriale, Guvernul a alocat peste 230 milioane euro (30 milioane din buget), pentru dezvoltarea microîntreprinderilor 280 milioane euro (contribuția națională este de 84 milioane), pentru turismul local și regional totalul este 580 milioane (75 milioane de la buget), pentru dezvoltarea urbană 655 milioane euro (85 milioane de la stat). Pentru asistența tehnică în vederea implementării POR au fost alocați 115 milioane euro (contribuția statului este de peste 17 milioane). Toate aceste sume vor fi dirijate, spun guvernanții, dând prioritate “regiunilor rămase în urmă, adică Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest. Nimic nou, Transilvania și Banatul mai stau o tură.

Alin BOLBOS