Spionii UE
Uniunea Europeanã construiește o rețea proprie de sateliți-spion, care le va permite liderilor de la Bruxelles sã se asigure cã statele din UE și cetãțenii acestora se supun politicilor forului european. Intitulat “Global Monitoring for Environment and Security” (Monitorizare Globalã pentru Mediu și Securitate), sistemul urmeazã sã intre în funcțiune în anul 2010. Un purtãtor de cuvânt al Comisiei Europene a declarat cã GMES va avea, printre atribuții, “implementarea, analizarea și monitorizarea politicilor UE”, inclusiv supravegherea activitãților agricole, a pescuitului ilegal și întãrirea “securitãții interne”. Alte aplicații ale sistemului se referã la ghidarea operațiunilor de intervenție în urma unor dezastre sau furnizarea de imagini în timp real în cazul incendiilor sau a deversãrilor de petrol. În plus, oficialii de la Bruxelles sperã cã sateliții GMES vor ajuta Uniunea Europeanã în efortul acesteia de a deveni o putere militarã mondialã.
Sateliții vor fi administrați de Agenția Spațialã Europeanã, organism care coordoneazã resursele spațiale a 15 state membre UE, la care se adaugã Norvegia și Elveția. Gregor Kreuzhuber, reprezentant al Comisiei pentru politica industrialã, a dat asigurãri cã guvernele naționale vor pãstra controlul asupra propriilor sateliți. Kreuzhuber a descris GMES drept ” un frate mai mic al lui “Galileo”, un soi de sistem de sateliți cu care poți urmãri mai bine ce se întâmplã pe planeta noastrã”.
“Galileo” este un alt proiect al Agenției Spațiale Europene, care prevede plasarea pe orbite circumterestre a 30 de sateliți civili. Aparatele vor permite localizarea oricãrei persoane, a unui obiect staționar sau în mișcare, cu o precizie de un metru. “Galileo” va rivaliza cu Global Positioning System (GPS), folosit de Pentagon, și cu sistemul rusesc Glonass. În trecut, Statele Unite au încercat sã determine stoparea proiectului european, din motive de securitate.
Plasarea gradualã pe orbitã a tuturor sateliților “Galileo”, care cântãresc 650 de kg și vor zbura la o altitudine de 23 000 de km, va costa aproape trei miliarde de dolari, între 2006-2013.
Ioan BUTIURCÃ
