Turismul românesc radiografiat la Sovata

Problema turismului românesc a fost discutată zilele trecute la Sovata. Concluziile, destul de triste, au fost combătute cu promisiuni din partea autorităților. “Situația se va remedia”, au spus oficialii.

Discuțiile s-au purtat două zile, iar gazda evenimentului a fost Hotelul Danubius din Sovata. Evenimentul a debutat joi cu o prelegere a lui Betegh Sandor, directorul general al Danubius Hotels Group. Cei din sală, directori de agenții de turism, hotelieri și oficialități locale au avut ocazia să le pună întrebări invitaților, pe marginea temelor discutate.

Vineri, discuțiile au devenit mai interactive și mai interesante, o dată cu apariția invitaților de marcă din rândul reprezentanților Guvernului. Ziua a început cu prelegerea lui Sorin Crivțonencu, președinte secretar de stat la Autoritatea Națională pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor Construcțiilor și Turismului. Din discursul lui Crivțonencu a reieșit că există proiecte în cadrul programul turismului românesc, care a fost demarat abia acum două luni. Dintre cele mai interesante amintim programul derulat în școli, prin care elevii vor învăța ce presupune promovarea turismului sau, cel mai important pentru mureșeni, dezvoltarea infrastructurii, cu accentul pus pe infrastructura din zonele turistice. Din aceste considerente, putem spera la o reabilitare a drumlui Bălăușeri-Sovata, o sperietoare care alungă potențialii turiști străini ce ar putea alege stațiunea mureșeană. Crivțonencu a tras însă și un semnal de alarmă: “Doresc ca toți cei care realizează profit din turism să trateze mult mai bine stațiunile. Ar trebui să se uite mai mult la investiții și mai puțin la dividende”.

În viitor, Sovata ar putea avea de câștigat dacă promisiunile secretarului de stat se vor materializa, asta deoarece el declara vineri: “Voi încuraja un turism de 12 luni din 12 și turismul balnear”, însă i-a atras atenția primarului din Sovata că are nevoie de susținere în promovare și de la bugetele locale: “Luați 5% din profit de la hotelieri și investiți în centre de informare turistică, pentru că prin asta îi promovați, iar pentru bănci și întreținerea stațiunii folosiți alți bani”.

Borbely și Autostrada

Următorul invitat de marcă a fost Borbely Laszlo, ministrul delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului, care a vorbit pe tema legislației turismului românesc. El a recunoscut că singurul fel în care poate încuraja turismul este dezvoltarea infrastructurii și că, deocamdată, nu există o strategie suficient de coerentă în acest sens, dar intenționează să facă pași mari înainte la acest capitol.

El a ținut să precizeze că autostrada Brașov-Borș se va construi, iar termenul de finalizare este anul 2012: “Anul acesta nu va fi o dezvoltare spectaculoasă, dar autostrada Nord Transilvană se va finaliza până în 2012, iar Transilvania Sud până în 2020, pentru că la capitolul autostrăzi suntem printre ultimele țări din Europa”. O altă promisiune făcută vineri de Borbely a fost teminarea asfaltării drumului Sovata – Praid -Gheorgheni până la sfârșitul anului. Ministrul a venit apoi cu o declarație destul de interesantă: “Transilvania a beneficiat în ultimii patru ani de mult mai puțini bani față de restul regiunilor istorice. Nu vom recupera spectaculos în perioada următoare, dar vom echilibra situația”.

În continuare au mai luat cuvântul Nagy Benedek, reprezentant teritorial al Autorității Naționale pentru Turism, și Kalman Peter, directorul firmei de construcții Obuda Ujlak.

Probleme la SAPARD

A venit apoi rândul directorului general al Agenției SAPARD România, Szabo Samuel, care a fost nevoit să recunoască marile lipsuri legate de programul de finanțare europeană SAPARD: “Este o mare lipsă pe piața de consultanță. Experiența ne-a arătat că încă nu avem stilul de lucru necesar și nu suntem destul de pregătiți pentru proiecte de o asemenea anvergură”. Cu toate acestea există și vești bune: “Sunt foarte multe fonduri disponibile. Practic, toate proiectele eligibile vor fi finanțate pentru că încă nu există concurență între proiecte, din cauza numărului lor redus. Probabil că nu va fi concurență decât în ultimele luni din 2006, când se va termina programul SAPARD”. El a mai adăugat că până atunci, România mai poate absorbi, prin acest program, fonduri în valoare totală de 460 de milioane de euro, adică mai mult decât putem duce, dacă stăm să ne gândim că încă avem fonduri necheltuite rămase din 2003.

Până la urmă, conferința și-a atins scopul, deoarece s-a creat încă o punte de legătură între autorități și investitorii din turism, ceea ce nu poate decât să facă bine turiștilor. Iar dacă promisiunile se vor materializa, atunci există șansa ca și România să se alinieze standardelor europene din acest domeniu.

Cătălin HEGHEȘ

catalin@ziaruldemures.ro