Un turnator de-as avea, toata ziua as aresta!

Un nou scandal de coruptie a zguduit judetul Mures în aceasta perioada. Douazeci de oameni sunt cercetati, iar cinci dintre ei sunt deja în arest preventiv. Printre ei este si un nume cu o anumita istorie în zona. Codo Sandor, om de afaceri cu antecedente penale, s-a facut celebru prin calitatea sa de acuzator în procesul inspectorilor de la finante desfasurat în urma cu sase ani. Acesta a fost arestat si mai apoi eliberat în 2004 cu conditia de a denunta toti functionarii publici de la DGFP Mures cu care a ajuns în contact. Lucru care a dus la arestari, dosare de coruptie si vieti distruse. Cum se vede, adevaratul vinovat era chiar denuntatorul.
Cazul „lotului†de arestati de la Finante luati în catare de PNA pare a fi uitat de mureseni. Desi a fost capul de afis al presei din anul 2004. Piatra de temelie în anchetarea inspectorilor de la Finante a fost omul de afaceri local Codo Sandor. Acesta a fost arestat pentru mai multe infractiuni financiare. Avea practic zeci de dosare penale pe rolul instantelor muresene. Desi era normala mentinerea sa în arest acesta a fost eliberat imediat dupa ce a semnat marturii privind vinovatia functionarilor DGFP. Conform declaratiilor sale, a dat mita pentru a primi informatii cu caracter secret de la respectivii inspectori. Fapt ce a dus la arestarea preventiva a patru dintre ei. Desi codul penal prevedea ca vinovati sunt si cei care dau mita nu numai cei care primesc. Fapt care nu a contat pentru organele de ancheta din acea perioada. Chiar unul dintre cei anchetati scria într-un memoriu adresat CEDO despre modul în care s-a obtinut marturia lui Codo. „În vara lui 2004 Codo Sandor este arestat pentru înselaciune. Dupa o luna petrecuta în arest, având promisiunea anchetatorilor ca daca colaboreaza în sensul denuntarii unor pretinse fapte de coruptie va fi pus în libertate. Astfel, el îi reclama pe toti cei care, într-un fel sau altul au intrat în contact în exercitarea atributiilor de serviciu cu el. Printre acestia m-am numarat eu si alti 38 de inspectori din Finanteâ€, a explicat Adrian Boila, unul dintre inspectorii acuzati de coruptie. Fara a mai avea nevoie de alte „doveziâ€, procurorii PNA au început hora arestarilor. Profitau la maxim de declaratiile obtinute de la inculpatul, acum aflat în stare de libertate, Codo Sandor. „Dosarul a fost creat în totalitatea lui doar pe declaratie „denuntatorului†Codo Sandor Robert personaj al lumii interlope muresene, cunoscut cu antecedente penale, care se foloseste de alti martori care stiu lucruri aflate de la el. Am subliniat denunt si „denuntator†întrucât, desi atât în rechizitoriu cât si în hotarârea penala de condamnare a mea este folosit acest termen impropriu, ceea ce denota formalismul, neprofesionalismul si reaua-credinta a celor ce m-au judecat în conditiile în care în acest dosar nu exista denuntâ€, a marturisit Boila în memoriu.
Condamnarea lui Boila judecata în anulare
Singurul inspector condamnat definitiv în dosarul finantistilor este si cel mai tânar dintre ei. Adrian Boila a fost arestat în luna aprilie a acestui an, în urma unei hotarâri a Curtii de Apel Mures confirmata si de Înalta Curte la recurs, fiind condamnat la 5 ani si 6 luni de închisoare. A fost unul dintre cei mai vehementi critici la adresa modului în care organele de cercetare si-au facut treaba. si în acelasi timp a fost tinut cel mai mult în arest preventiv desi nu prezenta un pericol public. În acest moment Înalta Curte de Casatie si Justitie a admis judecarea unei contestatii în anulare. Aceasta decizie a Curtii este una extrem de rara si intervine în cazuri în care anumite hotarâri judecatoresti au fost luate fara a tine cont de anumite probe. Daca ÎCCJ va admite aceasta contestatie fostul inspector va fi eliberat iar dosarul sa ori va fi retrimis spre cercetare sau va ajunge pe masa judecatorilor de la Tribunalul Mures, Curtea de Apel Tîrgu Mures sau Înalta Curte. Care acum vor trebui sa tina cont de anumite aspecte neluate în trecut în considerare.
Denuntatorul arestat de acelasi om care l-a eliberat în trecut
Un alt fapt curios este ca politistul care s-a ocupat de dosarul finantistilor si cel care l-a eliberat pe Codo Sandor în trecut este chiar actualul sef al Biroului de Combatere a Crimei Organizate, din cadrul IPJ Mures, Emilian Oltean. Despre acesta, Codo declara în urma cu sase ani ca a primit carburanti pentru masina personala în valoare de 120 milioane de lei vechi în momentul în care era seful Serviciului Economic al I.P.J. Mures. Ce s-a schimbat în comportamentul politistului nu putem sti înca. Poate ca acest Codo nu mai avea pe cine turna pentru a mai fi pastrat în libertate. Totusi nu putem lasa neobservat faptul ca pastrarea sa în libertate în urma cu 6 ani a provocat o alta serie de infractiuni care a dus la arestarea sa preventiva de acum.
Care sunt capetele de acuzare si cum procedau infractorii
Potrivit oamenilor legii, în urma perchezitiilor simultane efectuate au fost identificate si sigilate în vederea indisponibilizarii 14 autovehicule cap-tractor, 14 semi-remorci, patru autoturisme si un autostivuitor. Totodata, au fost ridicati 1450 de euro, 1400 de dolari, 35.700 de lei, precum si 11 laptopuri, trei unitati centrale si alte medii de stocare a datelor. Prin ordonanta procurorilor D.I.I.C.O.T.- Mures, din aceeasi data, s-a pus în miscare actiunea penala fata de cinci principali lideri ai gruparii faptele au decurs în modul urmator. Începând cu anul 2008, noua persoane au constituit, aderat sau sprijinit un grup infractional organizat, a carui activitate s-a axat pe inducerea în eroare a unor societati de leasing financiar, existând indicii ca au fost savârsite 25 înselaciuni în dauna acestora. De asemenea, în cadrul societatilor comerciale controlate direct sau prin persoane interpuse de catre membrii gruparii infractionale, activitatile comerciale nu au fost evidentiate în documentele contabile. Aceste societati sustragându-se de la plata taxelor si impozitelor aferente, prejudiciul total cauzat bugetului de stat fiind de aproximativ 700.000 de euro. Sumele de bani obtinute în mod ilegal au fost reintroduse în circuitul comercial sau au fost însusite de catre membrii gruparii, astfel încat produsul infractiunii a fost supus spalarii de bani. Procedeul era simplu. Se cumparau autotractoare uzate din strainatate care erau vândute prin intermediul societatilor comerciale apartinând membrilor gruparii catre societatile de leasing ca masini noi sau aproape noi, dupa care acestea erau preluate ca utilizatori în baza unor contracte de leasing financiar de catre alte societati controlate de catre membrii gruparii, care nu mai achitau ratele si nici nu restituiau bunurile proprietarului de drept. Alta modalitate folosita de grupul infractional era dezasamblarea autotractoarelor astfel obtinute si asamblarea pieselor pe sasiele altor autotractoare achizitionate sau incendiate din strainatate, care erau prezentate de aceleasi societati comerciale controlate de membrii gruparii altor firme de leasing, dupa care erau preluate ca utilizatori de catre alte societati controlate la rândul lor, de catre grupul infractional organizat care nu achitau ratele si nu restituiau autovehiculele catre societatile de leasing. Un alt mod de obtinere a veniturilor ilicite era preluarea în leasing de catre firmele controlate de membrii grupului infractional organizat a unor autotractoare noi, în baza unor documente contabile false, pentru a atesta bonitatea financiara a societatilor comerciale, sau a unor contracte de prestari servicii false care atestau în mod nereal o activitate comerciala desfasurata în cadrul acestor societati, respectiv un venit constant al acestora. Nici pentru aceste autotractoare nu au fost achitate ratele contractuale iar bunurile nu au fost restituite dupa rezilierea contractelor de leasing financiar.