“Despre integrare, vorbim retoric”

Eugen Ovidiu Chirovici, președintele Agenției Naționale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, ne-a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru publicațiile Trustului Gazeta, despre motivul pentru care IMM-urile dau faliment, dar și despre faptul că Agenția nu ar e fonduri suficiente pentru a susține concret microîntrepriderile.

Reporter: Cum vor fi afectate IMM-urile de noile reglementări ale codului fiscal?

Eugen Ovidiu Chirovici: Noi am dus o bătălie aprigă, pentru menținerea acelor posibilități ale microfirmelor de a opta pentru impozitul pe cifra de afaceri, pe care am câștigat-o până la sfârșit. E un lucru bun care salvează, practic, de la dispariție întreprinderile mici și mijlocii. Studiul nostru arată că impactul ar fi fost categoric negativ asupra mediului de afaceri, precum și asupra încasărilor la bugetul de stat. Eu cred că două lucruri sunt importante la ora actuală. În primul rând, trebuie să facem cumva ca întreprinderile să prindă carne pe ele, și avem în acest sens o inițiativă legislativă a scutirii impozitului pe profit. Orice politică fiscală inteligentă sancționează consumul, dar încurajează procentul de investiții. Al doilea lucru important este reducerea semnificativă a presiunii fiscale asupra locului de muncă. Noi avem încă cel mai scump loc de muncă din Europa. Previzibil, salariile nete vor crește, vor crește și dările aferente lor și prin urmare angajatorii nu vor avea posibilitatea să își fidelizeze forța de muncă. Deja am pierdut o mulțime de oameni bine calificați și ar fi foarte bine să îi păstrăm în țară, nu să ne uităm la ei cum pleacă. Deci aceste două lucruri – reducerea fiscalității pe locul de muncă și scutirea impozitului pe profitul reinvestit – sunt două obiective politice și administrative absolut necesare pentru viitorul apropiat. Sperăm ca ele să fie materializate cât mai curând.

Rep.: Care e contribuția la buget a IMM-urilor?

E.C.: Din acest punct de vedere ne apropiem de media Uniunii Europene, în sensul că IMM-urile contribuie cu circa 60 la sută la Produsul Intern Brut. De asemenea, crează cele mai multe locuri de muncă, în jur de 80 la sută. Apoi sunt cel mai mare contribuabil la bugetul de stat șI, uneori, avem un comportament mai onest la IMM-uri decât la marile companii. Și ăsta e un lucru de subliniat. Însă dacă ne uităm la alți doi indicatori exterm de improtanți, și anume ponderea la export pe de o parte șI, pe de altă parte, impactul pe care îl au în inovare sau productivitatea muncii, atunci vedem că există diferențe dramtice între IMM-urile din România și IMM-urile din Uniunea Europeană. Există branșe și domenii de activitate unde productivitatea IMM-urilor din România este de 50-60 de ori mai mică decât cea din Uninunea Europeană. Și gândiți-vă că asta înseamnă competiție dură. Structura administrativă cred că trebuie să aibă un rol nu numai de consultanță, nu numai de programe de suport financiar, dar și strategic. Din discuțiile pe care le-am avut cu mulți întreprinzători ne-am dat seama că se vorbește despre integrare la modul retoric. Dar trebuie spus că unul va fi impactul pentru cineva care are un magazin și cu totul altul pentru cineva care are un mic abator sau o fabrică de mezeluri. Cred c-ar trebui să depășim retorica asta și să trecem la lucruri mult mai concrete așa încât să putem evalua ce ne așteaptă, ce programe de suport se pot accesa și cum se poate face față concurenței extrem de severe din Uniunea Europeană.

Picături în ocean

Rep.: Ce ne puteți spune despre Fondul de Investiții Nerambursabil?

EOC: Dacă se îndeplinesc condițiile de eligibilitate, se merge pe principul “primul venit, primul servit!” Cei care am prins vremurile dinainte de 1989, când la alimentara băga ulei și erau o mie de oameni și înăuntru erau 50 de stilce, ne dăm seama ce înseamnă asta. Să dai banii prin programul de investiiții doar la 255 de firme față de necesitățile din acest sector reprezintă o picătură într-un ocean. Și dincolo de vorbe, dacă tot ne preocupă IMM-urile – și n-ar trebui să ne preocupe doar din patru în patru ani când vin alegerile – ceea ce trebuie făcut pentru IMM-uri este ceva foarte concret: pe de o parte trebuie creat un mediu legislativ stabil, iar pe de altă parte trebuie programe de suport, care să nu fie pentru 250 de oameni, ci pentru 2000. Și nu cred că bugetul public ar sărăci sau ar rezulta un deficit colosal doar pentru că se dau bani unor IMM-uri, pentru care acești bani constituie diferența între a supraviețui și a trage oblonul. Există o discrepanță majoră între necesitățile IMM-urilor și posibilitățile Agenției de a-i ajuta. Noi suntem în situația unui medic care trebuie să trimită la plimbare nouă din zece pacienți. N-avem soluții. Avem de 14 ori mai puțini bani decât structura guvenamentală similară din Polonia. Consultanța și psihoterapia nu rezolvă problemele IMM-urilor. Până la urmă trebuie bani. Nu se respectă legea. Se spune că trebuie să se dea 0,2 la sută din PIB pentru IMM-uri și nu se dă. Nu trebuie patru, nu trebuie cinci la sută din PIB, cum cer alte ministere, e vorba de 0,2 la sută și totuși această sumă nu se dă.

Rep.: Prin ce bancă se licitează fondurile nerambursabile anul acesta?

EOC: Anul acesta a câștigat licitația Banca Carpatica. Am ales această bancă pentru că în trecut am avut informații că banca a favorizat clienți în obținerea de fonduri nerambursabile și nu a respectat procedurile, așa că am luat măsura de a verifica și noi modul în care banca dă banii și evaluează dosarele. Până acum clujenii trebuiau să bată drumul până la București, și pierdeau în fața celor de acolo care se mișcau mai repede. Dar acum, prin oficiul pe care l-am înființat la Cluj, lucrurile vor merge mai bine și pentru cele cinci județe deservite de acest oficiu. Acum cu aceste oficii e mai bine. Noi la Bucrești eram câțiva oameni care trebuia să acordăm consultanță unei mase mari de populație. Într-o dimineață, mă așteptau 300 de oameni care voiau să vorbească cu mine.

Motivele falimentelor

Rep.: De ce dau faliment atâtea IMM-uri?

E.C.: Nu dau faliment atât de multe. Gândiți-vă că în Statele Unite, 90 la sută din firmele care se înființează într-un an dau faliment, dar o iau de la capăt pe alt sector de activitate și economia Americii merge bine înainte. În Ungaria, unul din patru tineri începe o afacere. În România, abia un tânăr dintr-o sută are curaj și bani să-și facă o societate comercială. Motivele pentru care falimetează IMM-urile sunt incompetența managerială a unor întreprinzători, mediul economic ostil și insuficiența fondurilor care ar fi necesar să fie accesate pentru derularea unei afaceri.

A consemnat Daniela STAN