România, între incertitudini predictibile si riscuri nepravazute

2012, anul ultimei sanse?    
Riscuri, provocari si amenintari multiple. Cele mai multe, neprevazute. În acest sens, generalul Bg. (R.) S.R.I. Aurel I. Rogojan, a declarat urmatoarele: â€Ar fi bine sa putem delimita provocarile la adresa securitatii la areale nationale sau regional-continentale. Am realiza, astfel, cu o oarecare rigoare dimensiunile insecuritatii si s-ar putea imagina scenariile de gestiune a crizelor. Caracteristicile transnationale ale proceselor vietii sociale, între care interdependenta economiilor, informatiile si banii fara frontiere, genereaza evenimente instantanee la nivel global. Cauzele pot fi în Extremul Orient, iar efectele în Wall Street. Asta înseamna ca provocarile la adresa securitatii sunt mai greu previzibile si centrul de greutate al evaluarilor de risc se comuta pe zona de granita dintre incertitudinile predictibile si riscurile neprevazute. Anul 2012 poate fi anul ultimei sanse pentru Europa. În acest sens, trebuie sa ne retina atentia declaratia lui Alan Blinder, fost vicepresedinte al Federal Reserve din SUA: Europa este îngrijorarea mea numarul unu. Este atât de puternica, încât nu ma pot gândi care este al doilea motiv de îngrijorare.†

Care sunt orizonturile sperantei?
Între SUA si Europa privita în ansamblul ei, exista o ostilitate discreta, care nu de putine ori s-a si manifestat în mod evident. Cu toate acestea, Lumea Veche si Lumea Noua au gasit resursele – si e de presupus ca vor le vor gasi si în continuare – de a actiona în comun atunci când va fi necesar. Mai ales când este vorba de a tempera ascensiunea Chinei în plan mondial. În acest sens, generalul Rogojan a precizat: â€Europa va continua sa resimta ostilitatea discreta a puterii economice a SUA, dar va subscrie la eforturile acestora de a temporiza ascensiunea Chinei. Poate chiar mai mult…Întrucât nu guvernele au generat criza, dar odata prinse în ea o întretin si o amplifica prin politici inadecvate la problemele care ameninta omenirea. Nici lumea, în ansamblu si nici Europa nu dispun de mijloacele de identificare si reglare a mecanismelor ascunse care genereaza anomia planetara. Cineva a deschis o cutie a Pandorei si tot ce iese din ea încetoseaza, tot mai mult, orizonturile sperantei. Trebuie sa realizam ca factorii globalizarii continua sa submineze statele. Popoarele nu pot fi conduse prin “asociatii de voluntariâ€, nici de state al caror lubrifiant este coruptia institutionalizata în retele internationaleâ€.

Natalitatea scazuta, o problema de securitate nationala
Tendinta accentuata de îmbatrânire a populatiei – fapt constatat mai ales în ultimele decenii – concomitent cu scaderea natalitatii, situatie valabila pentru întreaga Europa, afecteaza însa în mod deosebit tarile cu o rata de dezvoltare economica scazuta. România este una dintre acestea, iar pe lânga natalitatea scazuta, în cazul ei se adauga si plecarile masive din România (emigrarea), mai ales a tinerilor. Ce risca România în urmatoarele decenii? Aurel Rogojan mentioneaza: â€Pentru România – daca statisticile sunt corecte – cel mai mare risc este incapacitatea reproductiei biologice simple (la paritate, 1 la 1), ceea ce înseamna pericolul ca peste un secol tara sa nu mai fie populata de români. Daca pâna la admiterea în spatiul Shengen era estimata o depopulare a României de cca. trei milioane, la cât ne-am putea astepta dupa? Exista un interes anume ca în România sa nu mai ramâna populatie activa? Societatea româneasca se raporteaza, în prezent, la un sistem de valori rasturnat, în care firescul este înlocuit de anormalitate.â€

Care mai este proprietatea poporului român?
Coruptia,  în opinia gneralului Rogojan, reprezinta un factor major de risc la adresa securitatii nationale, ea atacând însasi bazele statului. â€Coruptia în sferele celor trei puteri ale statului, arata generalul Rogojan, ineficienta administratiei publice, cresterea economiei subterane, dezechilibrele macroeconomice, imixtiunile politice si de alta natura în justitie, legiferarea pentru legitimarea intereselor unor clanuri, refuzul atragerii fondurilor europene (deorece nu aduc “comisioaneâ€) au devenit provocari extreme. Alte riscuri vizeaza valorile personalitatii, în dimensiunile identitatii, patrimoniului, educatiei, a sanatatii si a suportului economic al libertatii. Vai de poporul caruia i se vând pamântul si bogatiile naturale: aurul, sarea, padurile, apele…i se distruge agricultura, elementele de infrastructura critica, devenind, astfel, dependent de puterea economica a transnationalelor, cu suveranitatea si libertatile mutilate ori anulate. Conditia sine qua non a libertatii este proprietatea. Care mai este proprietatea poporului român si câti dintre cetatenii României dispun de starea economica care sa le elibereze deciziile si actiunile de constrângerile materiale? Cine si de ce atenteaza la valorile supreme ale Constitutiei, atacând si distrugand statul social? Societatea devine tot mai accentuat polarizata.â€

Provocari externe de proximitate geopolitica
Bogatii au devenit în ultimii 15 ani tot mai bogati, iar saracii tot mai saraci. Generalul Rogojan explica cum anume s-a întâmplat: â€Dupa cum remarca profesorul Ilie Badescu, citându-l pe Robert Reich, cincimea de sus, aceea a bogatilor, pe scara veniturilor, este de 9 ori mai bogata azi, comparativ cu situatia de acum 15 ani, iar cincimea de jos este de 5 ori mai saraca azi, decât acum 15 ani. Și în România, sistemul care ne domina a sporit saracia verticala, adica a redistribuit saracia si foamea de mâine spre cei mai saraci si bogatia de mâine spre cei si mai bogati de astazi. De asemenea, nu sunt prefigurate solutii pentru incluziunea sociala a categoriilor defavorizateâ€. În opinia generalului Rogojan, anul 2012 va fi al unor multiple provocari. â€Am intrat în anul 2012, a declarat generalul Rogojan, cu niste provocari externe de proximitate geopolitica, care vin mai din urma: radicalizarea politicii nationale a Ungariei, perpetuarea ostilitatilor Ucrainei, escaladarea antiromânismului în Serbia, instabilitatea politica din Republica Moldova (un stat, totusi, locuit de români). Toate acestea, în contextul redobândirii de catre Rusia a  statutului de mare putere si a relansarii subversiunii de catre serviciile speciale ale statelor din C.S.I. Provocarile de proximitate vor favoriza miscarile pro-autonomiste si deteriorarea situatiei comunitatilor românesti din statele vecine.†Generalul Rogojan considera ca neadmiterea în spatiul Shengen nu a fost înteleasa ca sens de catre factorii decidenti din România, dar refuzul a fost justificat. â€Ni s-a refuzat admiterea în spatiul Shengen, a declarat generalul Rogojan. Desigur, statele care s-au opus s-au gândit, înainte de toate, la binele nostru, dar atitudinea lor nu a fost corect înteleasa. Dupa cum guvernul si ministrii direct responsabili nu au înteles ca minciuna si furatul propriei palarii nu sunt, cel putin formal, practici de buna conduita în UE. Nu pot încheia fara a mentiona continua degradare a calitatii mediului, insecuritatea alimentara si presiunile criminalitatii transfrontaliere, în cele cinci componente principale: migratia ilegala, traficul de droguri, contrabanda, spalarea de bani, pirateria informaticaâ€.  

Aurel I. Rogojan, general de brigada S.R.I. (R.), este absolvent – sef de promotie – al scolii Militare de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne, arma informatii, specializarea contraspionaj, precum si al Facultatii de stiinte juridice a Universitatii Bucuresti, si al unor cursuri postuniversitare în specializarile „criminologie†si „psihopedagogieâ€. S-a aflat neîntrerupt în activitate între anii 1970-2006. Timp de aproape doua decenii, a desfasurat, concomitent cu activitatea specifica, si activitate didactica în institutiile ce pregatesc cadre din domeniul informatiilor si contraspionajului. Pe lânga articole, interviuri si conferinte aparute în presa, a publicat o serie de lucrari în regim de „informatii clasificateâ€, precum si volumele â€1989. Dintr-o iarna în alta. România în resorturile secrete ale istoriei†si “Fereastra serviciilor secrete. Romania in jocul strategiilor globaleâ€. Este coautor al lucrarilor â€Servicii secrete straine. Retrospectiva si actualitate. Interferente în spatiul românescâ€, împreuna cu Marian Ureche (vol. 1 si 2), iar împreuna cu Traian-Valentin Poncea, â€Servicii secrete din Ungariaâ€, â€Spionajul ungar în România†, â€Istorie, geopolitica si spionaj în Balcanii de Vestâ€.