Uncategorized

Vigdis Ystad despre proiect primordial al umanistilor norvegieni

Respectul stiintelor umaniste din Norvegia: 33 de carti cu toate scrierile Ibsen pana in 2010

Sanda Tomescu: Doamna profesor Vigdis Ystad, sunteti unul din reputatii cercetatori ai operei lui Ibsen, atat din Norvegia, cat si plan international. Va desfasurati activitatea cu Universitatea din Oslo si cu Centrul de Studii Ibseniene de acolo. Acum aveti o mare responsabilitate ca si conducator al unui proiect national de anvergura cu privire la opera lui Ibsen. Va rugam sa prezentati pe scurt acest proiect pentru publicul din Romania.

Vigdis Ystad: Scrierile lui Ibsen este poate cel mai mare proiect din domeniul stiintelor umaniste din Norvegia, cu aproximativ 30 de colaboratori. Este un proiect national finantat de Consiliul Natioonal al Cercetarii si universitatile din Oslo, Bergen, Trondheim, Tromsø, de Biblioteca Nationala si Biserica Norvegiana. Scopul este acela de a avea o editie electronica si tiparita a manuscriselor, corespondentei, scrierilor tiparite pana la moartea sa, cu comentarii care sa faca toate acestea accesibile pentru un public tinta divers: elevi, studenti, cercetatori, oameni de teatru, pentru publicul larg interesat. Vom urmari sa prezentam ceea ce era de actualitate in secolul al XIX-lea pe diverse domenii: istoria teatrului, istoria literaturii, istoria limbii, filosofie, istoria ideilor, istoria muzicii, muzica de teatru, literatura si istorie clasica, literatura si istorie nordica veche, Evul Mediu norvegian, istoria secolului al XIX-lea etc. Editia va fi gata in cursul anului 2010, in 16 volume duble si un registru. În total 33 de carti. Este o lucrare istorica si de critica, bazata pe modelul editiilor filologice continental europene, iar nu pe cel anglo-saxon. ?i tinem foarte mult la autenticitatea istorica si critica a lucrarii.

Eu sunt redactor sef si scriu introducerile impreuna cu prof. Asbjørn Aarseth de la Bergen si tot noi doi vom coordona toate comentariile si notele de sine statatoare. Partea de corespondenta a acestei lucrari este cu atat mai interesanta cu cat scrisorile le tratam ca pe documente istorice, iar comentariile care insotesc partea de corespondenta se constituie intr-o fantastica prezentare a istoriei secolului al XIX-lea: legaturi politice si istorice, monarhia habsburgica, razboiul franco-german etc., istoria literaturii si teatrului european, totul este comentat pentru ca Ibsen a fost in contact cu toate acestea si le mentioneaza in scrisorile sale.

S.T.: Este pentru a doua oara ca veniti ca profesor invitat la Universitatea Babes Bolyai, unde veti tine studentilor la norvegiana o conferinta despre Ibsen. În ce mod au fost studentii clujeni in contact cu Centrul de Studii Ibseniene?

V.Y.: Studentii din Cluj se numara printre oaspetii nostri dragi pentru ca sunt bine pregatiti si noi suntem impresionati de nivelul lor. Le oferim sprijin si posibiliatea de a cerceta, iar noi ii indrumam. Si de asemenea, au acces liber la marele fond Ibsen care, in principiu, contine tot ce s-a scris despre Ibsen in toate limbile lumii. Totodata, ne bazam mult si pe sprijiul oferit de cei doi bibliotecari nemaipomeniti pe care ii avem acolo. Tocmai am avut ca oaspete o studenta din Cluj si, imediat dupa venirea sa, ne-am dat seama cat de bine pregatita era la norvegiana si cred ca a folosit la maximum timpul petrecut la Centru.

S.T.: Suntem la inceputul lunii mai si vine Ziua nationala a Norvegiei. Cum veti sarbatori anul acesta?

V.Y.: Anul acesta este un 17 mai special pentru ca sarbatorim 200 de ani de la nasterea lui Henrik Wergeland, poet norvegian, cu o varsta aproape la fel de venerabila ca insasi Constitutia Norvegiei, care a dorit ca aceasta sa fie cea mai liberala din Europa. Wergeland a avut trei mari idealuri: adevar, libertate si dragoste si a cerut ca legea fundamentala sa reflecte exact aceste trei concepte. S-a luptat pentru a schimba un paragraf din Constitutie, care interzicea accesul evreilor in Norvegia. Rezultatul a venit dupa moartea sa, dar a reusit in cele din urma – a fost de fapt efortul lui care i-a determinat pe membrii Adunarii Nationale norvegiene sa renunte la acest paragraf discriminatoriu. Anul acesta, 17 mai va marca cele trei mari idealuri norvegiene pe care le-am mostenit de la Wergeland. El a crezut in faptul ca toti oamenii sunt egali in fata lui Dumnezeu, indiferent de religie. Tara este astazi deschisa si are cateva comunitati de imigranti, dar conditia integrarii este sa impartaseasca aceste valori cu natiunea. Nu putem accepta limitari in ceea ce priveste valori cum ar fi libertatea sau drepturile omului. 17 mai este acea zi din an cand este evident ca suntem de acord cu aceste valori. Nu este vorba deloc de nationalism, ci de o celebrare a unor valori umane esentiale.

S.T.: Doamna profesor Vigdis Ystad, va multumim pentru interviul acordat si pentru vizita la Cluj si va asteptam cu placere sa reveniti.

Interviu realizat de conf. dr. Sanda Tomescu Baciu

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close