De ce Elodia lui Mircea Pop?!
Elodia.
De ce Elodia de Mures?!
Domnita Pop din Târgu Mures a disparut de doi ani si doua luni si nimeni nu vrea sa vorbeasca despre aceasta femeie.
Ca si cum nu ar fi existat.
Tacere ca de mormânt.
Nimeni, dar chiar nimeni nu vrea sa afle ce s-a întâmplat cu sotia consilierului local PD Mircea Pop?!
Am amânat subiectul, acum sase luni, când
l-am aflat spre o mai temeinica documentare.
Degeaba. Nu l-am dat decât la rubrica Pe urmele lor, în speranta, a oricarui investigator, ca sigur vor iesi la iveala si alti oameni care au ceva de spus. Degeaba.
Saptamâna trecuta Ziarul de Mures a prezentat frontal subiectul. Peste tot o ceata totala. Unele amenintari, poate firesti având în vedere intimitatea si intromisiunea inexplicabila în viata personala. Câteva fire de informatii subtiri, cele mai multe sub obrocul fricii si al clasicei firi a românului: nu ma intereseaza.
Stupoare. Nimic. Nimic. Nimic. Disparuta fara urma. Nici nu îmi închipuiam ca acest episod din presa româneasca sa ajunga la etapa cu cani si tricouri cu Elodia, asa cum se întâmpla în aceste zile. Deh, orice se vinde. Si nu ne-am fi permis deontologic ca numai de dragul subiectului sa denumim materialul de presa Elodia de Mures. Dar similitudinile sunt multiple, iar tacerea e extrem de apasatoare. Banuielile prind contur. Doar nu o fi o conspiratie a tuturor împotriva linistii Domnitei Pop?! Prea tace toata lumea. Prea se vrea îngropat cazul.
Si noi, jurnalistii de la Ziarul de Mures, si cu certitudine si dumneavoastra avem câteva întrebari, deocamdata fara raspuns…
De ce refuza domnul consilier local PD Mircea Pop sa încerce macar sa afle adevarul?! Daca ar fi disparut el, ar fi acceptat dincolo, de deasupra lucrurilor, ca sotia sa sa aiba aceeasi atitudine?!
A epuizat omul – sotul – tatal Mircea Pop toate caile de cautare?! În zece zile?!
Remarca redactorului sef Ionel Albu, “Copiii, sunt prea linistiti!”. Poate, împacati. Si totusi, crestineste, de ce nu fac nimic?! De ce s-au resemnat?! Stiu ceva si o fi ceva extrem de grav?! Daca nu, de ce nu vor sa îsi aduca aminte nimic? Nimic.
Mama, Domnita Bara, si fratele de la Zalau, Mircea Bara. Înca nu am ajuns la ei, dar telefonic, printre rânduri ceva nu se potriveste. Nu pot vorbi, zice mama. Noi avem o drama în familie, conchide fratele Domnitei Pop. Oare, ce o fi în sufletul acestor oameni, care s-au împacat, cel putin aparent, cu soarta disparitiei fiicei si surorii lor?! Si totusi, nimic. Nimic…
Armata. Arhiva Judecatoriei Târgu Mures. Primaria Târgu Mures. Locurile de munca ale sotilor Domnita si Mircea Pop. Institutii de baza ale statului român. Colegii nu îsi pun nici o întrebare. Exclud sinuciderea. Fug de presa. Pe bune. Câtiva mai curajosi sau care nu au ce face, o descriu în doua vorbe pe Domnita. Atât. Cai închise. Fara întrebari macar de constiinta… A disparut si gata…
Politia. Intra în scena, normal la sesizare. Dupa zile bune. Esenta cautarilor: nici un indiciu. Poze în tara. Verificari de cadavre. Fara suspiciuni de crima.
Politia de Frontiera nu da nici o sansa iesirii din tara.
La manastiri exista totusi o regula si Patriarhia, daca ar fi sesizata, poate da relatii despre cei care ar intra în viata monahala. Piste neverificate deocamdata.
Despre anumite spitale nu am vrea sa insistam…
Sigur, sunt dosare cu AN, autor necunoscut, asa cum sunt si foarte multe dosare în ultima vreme cu disparuti fara urma. Ceea ce e extrem de suspect e ca acest caz extrem de ciudat nu a ajuns niciodata, oare de ce?!, în atentia Parchetului de pe lânga Judecatoria Târgu Mures…
Si totusi, de ce nu se vrea continuarea cercetarilor?
De ce se accepta asternerea uitarii peste tot si peste toate?!
O fi tacerea de aur, dar Elodia de Mures îsi cere macar prin presa raspunsul la aceste prime întrebari fara de care sufletul ei nu poate gasi linistea.
Elodia.
De ce Elodia de Mures?!
De ce tacerea îngroapa atâtea constiinte?!
Aurelian Grama
